Euro

Ce este Uniunea Economica si monetara (UEM)

Obiective: preturi stabile, finante publice viguroase, dezvoltare economica si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca.

UEM se bazeaza pe ideea ca preturile stabile, alaturi de finante publice puternice, constituie cea mai buna baza pentru crestera economica si crearea de locuri de munca. Aceste principii sunt circumscrise institutiilor, legilor si practicilor UEM.

Stabilitatea preturilor se asigura prin echilibrul realizat intre politica monetara a Bancii Centrale Europene (BCE http:www.ecb.int) si politicile bugetare ale statelor membre. Tratatul Uniunii Europene a facut din aceasta stabilitate obiectivul principal al BCE. In decembrie 1998, BCE indica faptul ca acest obiectiv se considera a fi atins atata timp cat fluctuatia preturilor este mai mica de 2%. Actiunile de politica monetara referitoare la stabilitatea preturilor au in vedere cresterea sau diminuarea ratei dobanzii pe termen scurt. In plus, politicile BCE vizeaza sustinerea obiectivelor economice de mare importanta pentru UE, precum cresterea economica si crearea de locuri de munca, cu conditia ca acestea sa nu afecteze stabilitatea preturilor.

Intarirea finantelor publice este impusa de Tratat, iar mijloacele de realizare a acestui obiectiv sunt reglementate prin Pactul de stabilitate si de crestere economica. Deficitele bugetare scazute contribuie la mentinerea unei rate a dobanzii pe termen scurt putin ridicate si favorizeaza mentinerea ratei dobanzii pe termen lung la cel mai scazut nivel posibil, fapt ce avantajeaza investitiile. Disciplina bugetara reduce volumul datoriei publice si disponibilizeaza bani publici pentru punerea in practica a politicilor pe termen lung in directia sustinerii cresterii economice si a crearii de locuri de munca.

Mijloacele de realizare a obiectivelor propuse sunt supravegherea si coordonarea riguroasa, actiunile preventive si tehnici de schimbare a opiniei.

Actiunea de supraveghere si coordonare este necesara pentru a urmari in ce masura politicile economice ale statelor membre sustin obiectivele comune in materie de preturi si de buget, precum si in vederea preintampinarii disfunctionalitatilor UEM.

Procedura incepe in fiecare an cu orientarile generale ale politicii economice, adoptate in fiecare vara de ECOFIN dupa aprobarea lor de catre Consiliul European al sefilor de stat si de guvern. Acestea indica prioritatile politicii macro-economice ale statelor membre, mai ales ale politicilor ce afecteaza pietele fortei de munca, bunurilor si serviciilor.

Actiunile preventive sunt necesare ca economiile nationale sa continue politicile axate pe obiectivele cresterii economice si stabilitatii. Spre sfarsitul anului, statele membre ale zonei euro isi prezinta programul de stabilitate, iar tarile in curs de aderare “programele de convergenta”. Statele membre trebuie sa prezinte planuri in care sa explice cum intentioneaza sa atinga bugete echilibrate sau excedentare, astfel incat sa aiba o marja de actiune in cazul unei descresteri economice, fara a depasi plafonul de 3% deficit in raport cu PIB-ul inscris in Pactul de stabilitate si de crestere economica. Comisia avizeaza fiecare program, ceea ce constituie baza de verificare si recomandari ale ECOFIN catre statele membre.

Tehnica schimbarii de opinie face parte din procedura de supraveghere a statelor membre astfel incat deficitele lor bugetare sa nu depaseasca plafonul de 3% din PIB. Daca se constata ca o tara s-a detasat semnificativ de obiectivele fixate, Comisia alcatuieste un raport catre Consiliu, care poate recomanda statului respectiv adoptarea masurilor corective necesare. Un stat membru poate fi sanctionat daca dupa 6 luni nu si-a indeplinit angajamentele de disciplina bugetara. Sanctiunile, la inceput sub forma unui depozit nepurtator de dobanda, pot fi evitate in circumstante exceptionale, precum recesiunea sau catastrofele naturale.