Evaluarea întreprinderii

Aspecte generale privind evaluarea întreprinderilor

În mod obişnuit, a evalua înseamnă a aprecia, a stabili o valoare, a calcula, a socoti, a preţui, a determina nivelul unui preţ de la care să înceapă o tranzacţie.

A reevalua inseamna a evalua din nou pentru aducerea valorii la condiţiile zilei (preţuri, conjunctură economică etc.). În fond, între evaluare şi reevaluare nu sunt diferenţe metodologice ci decalaje de timp, când se desfăşoară stabilirea valorii.

În esenţă, valoare unei întreprinderi reflectă rezultatul unor judecăţi care se bazează pe o apreciere în funcţie de anumite criterii de comparaţie, de diferite analize, calcule, expertize economice, juridice şi tehnice.

Evaluarea unei firme vizează determinarea valorii unei afaceri la un moment dat, măsurarea avuţiei acesteia şi, mai ales, a potenţialului acesteia de a-şi multiplica bogăţia în perioada care urmează, deci capacitatea firmei de a genera în viitor fluxuri (cash-flow, profit etc.) la dispoziţia proprietarului.

La achiziţia unei firme, cumpărătorul-investitor poate întâlni :

1) un patrimoniu imobiliar, deci mijloace de producţie ce încorporează un potenţial tehnic ce poate genera profituri viitoare;

2) o activitate profitabilă, respectiv o sursă de câştig;

3) o bună organizare, un management performant, resurse umane calificate şi motivate etc;

4) un segment de piaţă sigur şi stabil; el poate asigura un consum al produselor/serviciilor generatoare de profituri.

Fiecare din aceste situaţii sau combinaţii dintre ele necesită metode distincte de stabilire a valorii întreprinderii.

Evaluatorul, prin metode specifice stabileşte valoarea afacerii, valoare ce va fi apreciată diferit de părţile ce tranzacţionează: cumpărătorul doreşte să cumpere mai ieftin, iar vânzătorul să obţină un preţ cât mai ridicat.

2. Diagnosticul firmei- etapa importanta a activitatii de evaluare

2.1. Aspecte generale

Analiza diagnostic are ca scop final identificarea simptomelor, disfuncţionalităţilor, a punctelor tari, a punctelor slabe, a terapiei necesare pentru redresarea situaţiei.

Raţiunea efectuării unui diagnostic al performanţelor întreprinderii poate avea la bază nu numai împrejurarea în care aceasta are dificultăţi, respectiv disfuncţionalităţi, ci şi în situaţia în care starea ei este normal-stabilă, dar se intenţionează creşterea performanţelor.

Analiza diagnostic stabileşte indicatorii privitori la evoluţia trecută a întreprinderii, starea prezentă, cât şi perspectivele de evoluţie. Dintre aspectele urmărite în cadrul analizei diagnostic putem preciza:

- caracterizarea generală a întreprinderii şi a mediului său;

- stabilirea tipologiei producţiei;

- caracterizarea pieţei;

- diagnosticul financiar;

- formularea punctelor „forte” şi „slabe”;

- identificarea oportunităţilor şi riscurilor viitoare şi a potenţialelor „ameninţări”.