Evoluția industriei românești în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a secolului

Promovarea industriei

La inceputul deceniului trei al secolului al XIX-lea,structura economica si caracteristicile vietii economice nu se deosebeau prea mult de ceea ce fusesera cu un secol inainte,in secolul inainte,in secolul al XVIII-lea si primele doau decenii ale secolului al XIX-lea ele neinregistrand mutatii principale.Totusi unele schimbari insemnate in viata economico-sociala incep sa si faca loc.

Cucerirea independentei de stat in 1877 a avut o inraurire covarsitoare asupra dezvoltarii economico-sociale a tarii, marcand inceputul unei perioade de dezvoltare mai moderna sustinuta a organismului economiei nationale.Acestea se integreaza tot mai mult in circuitul economic european si pe un plan mai larg chiar,ceea ce ofera posibilitati sporite pentru promovarea civilizatiei materiale si spirituale moderne.

O data cu aplicarea Legii rurale din 1864,industria mare a avut conditii mai bine de dezvoltare,deoarece cel putin o parte din sumele primite pentru despagubirea servitutiilor feudale putea fi investita in noi activitati,inclusiv in cele cu caracter industrial.Multi fosti tarani dependenti si au pierdut pamantul, ca urmare a actiunilor legilor economiei de piata si au fost nevoiti sa plece sa se angajeze la orase ca lucratori salariati.Prin urmare a crescut numarul intreprindeilor in industria mare.Numarul intreprinderilor mari a crescut de la 51 in 1864 la 136 in 1878,potrivit datelor din Ancheta industriala in anii 1901-1902.

Dezvoltarea industriei mari a fost stimulata de cresterea cererii interne de produse industriale, de consum individual si prodductiv.De asemenea ea era franata de insuficienta de capital,de muncitori calificati,de spiritul de organizare al intreprinderilor,de concurenta fabricatelor straine.

Intre anii 1876-1886 dezvoltarea industriei mari a fost afectata de Conventia Comerciala incheiata in 1875 intre Romania si Austro-Ungaria.Ca si Mesajul domnesc din decembrie 1859,care,avand in vedere si considerente politice,intre care lipsa de independenta a tarii si conditionarea politicii ei comerciale externe de regimul vamal otoman, a proclamat regimul comertului exterior in conceptia liberului schimb, si incheierea Conventiei mentionate, urmata de incheierea unor conventii similare cu Rusia si Germania, precum si a unor aranjamente comerciale cu Franta, Italia, Anglia si alte tari, a reprezentat afirmarea aspiratiei de emancipare economica a Romaniei .

Caracteristicile legate de dimensiunile pietei interne si ale consumului individual de produse agricole, au alimentat, alaturi de alte considerente de ordin economic, dar si de ordin politic, opiniile privind necesitatea si oportunitatea dezvoltarii activitatilor industriale, a celor de prelucrare a unor produse agricole, a zaharului, conservelor, alcoolului si berii, pielariei s.a care antreneaza dezvoltarea si a altor industrii.Cererea sporita de materii prime agricole, forestiere, combustibil, ar fi avut ca rezultat si cresterea gradului de profitabilitate atat a activitatii agricole cat si a celei industriale; intemeierea si dezvoltarea industriei moderne intr-o tara ce paseste mai tarziu pe aceasta cale, arata adeptii protectionismului, nu pot avea loc in conditiile politicii economice externe bazate pe liberul schimb .

Protectionismul devine curentul de opinie dominant.Curentul protectionismului industrial, infiintat in tara noastra de D.P. Martian, este dezvoltat de numerosi oameni politici si de stiinta precum P.S. Aurelian, M. Kogalniceanu, B.P. Hasdeu, A.D. Xenopol.

In anii aplicarii Conventiei Comerciale a Romaniei cu Austro-Ungaria si in contextul economic si politic european, A.D. Xenopol considera ca practicarea protejarii la granita a industriei, respectiv a protectionismului vamal, nu era posibila, si ca urmare accentul rebuie pus pe protejarea interna, prin legi de incurajare a ei.Dupa expirarea si denuntarea conventiei este inaugurata in practicao noua politica economica, politica protectionista, de aparare si de incurajare a industriei in dezvoltare.

Au fost adoptate unele masuri de incurajare a unor insudustrii si de atenuare a unor efecte negative resimtite de acestea in urma aplicarii Conventiei Comerciale.In 1873 este adoptata Legea pentru incurajarea industriei zaharului, care prevedea scutiri de taxe si impozite comunale pe 20 de ani, scutiri de vama pentru masinile importate.Astfel, au fost infiintate primele fabrici de zahar din tara noastra, la Sascut, in 1975 si la Chitila in 1876.In 1884 se adopta Legea pentru incurajarea industriei hartiei, infiintandu-se fabrica de la Busteni si Fabrica Letea de la Bacau.

Promovarea industriei a cunoscut doua directii:protejarea vamala si incurajarea industriei.