Evoluția pieței monetare din România 1990-2010

1.INTRODUCERE

Piata monetara este o piata a capitalurilor pe termen scurt si foarte scurt Existenta acestei banci este legata de faptul ca unele banci sunt beneficiare ale unui surplus de incasari , iar altele au de efectuat un surplus de plati Piata monetara se deruleaza in principal la bancile care creaza moneda , de la care se pot procura disponibilitatile necesare pentru a face fata fluxurilor de plati. De aceea se poate spune ca piata monetara este o piata a monedei centrale , adica a biletelor de banci , a numerarului in general si a disponibilitatilor in cont create la banca de emisiune Piata monetara este o piata de lichiditati pe termen scurt pentru toate organismele de credit bancare Participantii la aceasta piata sunt banci , case de economii , societati financiare , banca de emisiune , trezoreria statului , casele de titluri , etc.

Ofertanţii de pe piaţa monetară sunt titularii de conturi, de disponibilităţi la banca de emisiune, interesaţi să-şi valorifice disponibilităţile prin acordarea de credite. Solicitanţii sunt băncile care au nevoie de lichidităţi. Piaţa monetară are rolul de a asigura transferul interbancar al surplusului de lichidităţi.

(Operaţiunile de piaţă monetară operaţiuni open market) reprezintă cel mai important instrument de politică monetară al BNR. Acestea se realizează la iniţiativa băncii centrale, având următoarele funcţii: ghidarea ratelor de dobândă, gestionarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi semnalizarea orientării politicii monetare.

Până de curând (în perioada 1997 - trimestrul III 2008), operaţiunile de piaţă monetară ale BNR au fost utilizate aproape în exclusivitate în scopul drenării excedentului de lichiditate din sistemul bancar. Începând din ultima parte a anului 2008, odată cu schimbarea poziţiei nete de lichiditate a băncilor din excedent în deficit, operaţiunile de piaţă monetară destinate injecţiilor de lichiditate au devenit predominante, BNR trecând astfel în poziţia de creditor al sistemului bancar.

Rata dobânzii de politică monetară

Începând din data de Rata dobânzii

30 mar.2010 6,50

4 feb.2010 7,00

6 ian.2010 7,50

30 sep.2009 8,00

5 aug.2009 8,50

1 iul.2009 9,00

2.TRĂSĂTURI ALE PIEŢEI MONETARE

Apariţia pieţei monetare în România este legată de transformările care s-au manifestat în tara noastră după formările care s-au manifestat în ţara noastră după 1989 Fiind un mecanism al economiei de piaţă , nu se poate vorbi despre existenţa ei în perioada de dinainte de 1989

În condiţiile economiei planificate central , moneda a fost transformată din instrument al acţiunii descentralizate a deţinătorilor puterii de cumpărare în instrument al dictaturii etatist Caracteristicile acestui tip de mecanism economic , prevalenţa proprietăţii de stat , predominaţia preţurilor administrate, lipsirea agenţilor economici de formele fundamentale ale autonomiei decizionale , subordonarea aparatului bancar şi financiar faţă de criteriile planului directivă , suprimarea pieţei titlurilor de valoare , a bursei de valori şi a convertibilităţii monedei , au condus la subordonarea monedei faţă de centrul puterii politice

Într-o economie centralizată, instrumentele, categoriile financiare au încetat să reflecte situaţia reală din economie. Fixarea preţurilor cu o ridicată doză de subiectivism a generat apariţia unor intreprinderi rentabile fără merite proprii şi altele cu pierderi care nu erau vinovate pentru situaţia lor financiară.

Plăţile restante, blocajul financiar, absenţa falimentului sunt de asemenea fenomene care au anihilat şi blocat existenţa pieţei monetare

Statornicirea pieţei monetare este strâns legată de restructurarea aparatului bancar. Această restructurare înseamnă lichidarea monopolului statului de proprietar al tuturor băncilor şi ieşirea băncilor din subordonarea guvernului pe de-o parte, iar pe de altă parte reaşezarea raporturilor dintre banca de emisiune şi celelalte bănci, reinstituirea băncilor comerciale propriu-zise , vînzării mărfurilor cu plata amânată şi punerea în circuit a înscrisurilor cambiale şi a titlurilor de stat

Se poate spune că piaţa monetară în România este în faza incipientă, departe de cerinţele unei funcţionări eficiente Ca o comparaţie , din marea varietate a titlurilor de credit negociate pe pieţele monetare ociidentale , în România există doar certificatele de depozit şi acestea departe de a se asemăna cu cele din Franţa , spre exemplu

Crearea şi buna funcţionare a pieţei monetare în România este condiţionată de statornicirea precumpănitoare a proprietăţii private, a sprijinului concurenţial ca factor principal al creşterii eficienţei economice

Piaţa monetară în România, aflată în curs de formare , comportă refinanţarea băncilor comerciale de către BNR

Principalele categorii de credite de refinanţare practicate de BNR sunt prezentate în cele ce urmează :

Creditul structural este creditul acordat de BNR în cadrul unui plafon stabilit pentru fiecare bancă comercială şi pentru fiecare tip de garanţii. Creditele sunt garantate cu efecte comerciale sau publice. Creditul structural prefaţează creditul de reescont , iar dobânda percepută anticipează taxa oficială a scontului. Totuşi, deşi creditul comercial şi emiterea de înscrisuri cambiale au fost legal autorizate , recursul la acesta , în structura actuală de proprietate şi a prezenţei blocajului financiar atât de extins nu este posibil în mod obiectiv

Creditul de licitaţie reprezintă principala cale de refinanţare a băncilor comerciale Ele prefigurează operaţiunile de open-market Durata de acordare este de maxim 15 zile , este garantat cu titluri de stat , se acordă în cadrul unui plafon , la rate de dobânzi rezultate din licitaţie Dar mecanismul operaţiunilor de pe piaţa liberă nu poate funcţiona corespunzător într-o economie în care titlurile se emit ocazional , iar piaţa bursieră nu are capacitatea efectivă de a le evalua. De aici şi evoluţiile incoerente , discrepante ale nivelului ratei dobânzii cu efecte perturbatoare pentru gestiunea bancară şi activitatea financiară a intreprinderilor

Creditul special se acordă băncilor comerciale aflate în criză de lichiditate pe o perioadă de până la 30 de zile , în condiţiile unor garanţii financiare şi în active reale , cu condiţia prezentării de programe eficiente de redresare