Falimentul corporației Worldcom

1. Infiintarea si activitatea Worldcom

WordCom a fost a doua mare companie de telefonie fixa la distanta din Statele Unite ale Americii, cu peste 20 de milioane de clienti. La inceput aceasta parea sa fie o frumoasa poveste de succes.

In 1983, sub conducerea unui fost antrenor de baschet Bernard Ebbers cativa parteneri si-au pus impreuna idea lor pentru o companie pe un servetel intr-o cafenea in Hattiesburg, Missouri. Compania lor, LDDS (Long Distance Discount Service) a inceput sa presteze servicii in 1984. In 15 ani a crescut repede prin achizitii si fuziuni. Bernard Ebbers a fost numit presedinte in 1985 si compania a devenit publica in 1989.

Nascut in Edmonton, Canada, pe data de 27 august 1941, Bernard Ebbers a muncit ca antrenor de baschet, profesor si sef de depozit, inainte de a ajunge sa detina un lant hotelier, care l-a propulsat catre stralucita cariera in telecomunicatii.

In octombrie 1997, WorldCom, in urma unor negocieri intense cu America Online au stabilit impartirea CompuServe Inc. Astfel fiecare companie putea sa se concentreze asupra propriilor competente din firma respectiva. Pentru 1,2 miliarde $ WorldCom a cumparat 80% din stocul de actiuni CompuServe pe care il detinea H&R Block. Compania a pastrat divizia de integrare a retelelor din CompuServe, CNS (CompuServe Network Services) si a cumparat divizia de interconectare din AOL, ANS Commmunications;

AOL a cumparat CompuServe Interactive Services, divizia de comercializare online a bunurilor de larg consum, primind 175 milioane $ cash de la WorldCom. Pe o durata de 5 ani, WorldCom este desemnat drept cel mai mare network-service provider al lui AOL.

Desi atuurile lui AOL apartin de sfera bunurilor de larg consum, CNS ii garanteaza lui WorldCom prezenta in 105 tari si posibilitati de prestare a unor servicii cu valoare adaugata, cum ar fi accesul la distanta, prelucrarea tranzactiilor, comertul pe Internet. In fapt, CNS pune bazele preluarii de catre WorldCom a serviciilor globale ale AOL. Si ANS va permite companiei, prin solida sa reputatie, sa-si largeasca volumul serviciilor cu valoare adaugata.

In lumea dura a telecomunicatiilor de peste Ocean, Ebbers si-a intrecut rivalii si a reusit sa profite de avantajul unui contract de monopol cu gigantul telecom american AT&T, prin care Ebbers se obliga sa ofere contracte la preturi de targ. Cu o avere care se inmultea foarte repede, Ebbers a reusit sa cumpere in 1995 compania WilTel Network, pentru 1,2 miliarde de dolari, ulterior aceasta devenind Worldcom.

La jumatatea anului 1999, actiunile companiei au atins valoarea maxima, Ebbers devenind o vedeta pe Wall-Street. Compania pe care o fondase raporta constant rezultate financiare remarcabile, preturile actiunilor explodand si imbogatind actionarii majoritari. Insa, in urma unei incercari nereusite de preluare a rivalului mult mai mare Sprint, unele afaceri dubioase si conturi umflate ale WorldCom au inceput sa iasa la iveala.

In iunie 2000 Companiile WorldCom Inc. si Sprint Corp. au inaintat Comisiei Europene o cerere de fuziume. Grupul WorldCom era dispus sa scoata la vanzare toate diviziile Sprint legate de Internet si de comunicatii la distanta, evaluate la 40-45 miliarde de dolari, pentru a satisface obiectiile Statelor Unite si ale Europei la tranzactia de 115 miliarde de dolari dintre cele doua societati. Operatiunea reprezenta cea mai mare concesie facuta de doua companii pentru a obtine aprobarea de fuzionare. Dar aceasta insemna de asemenea o importanta victorie politica a lui Mario Monti, comisarul european pe probleme de concurenta, care s-a luptat sa forteze obtinerea unor modificari

in tranzactia celor doua societati americane, care ar fi adus, pretinde el, prejudicii concurentei in domeniul Internet.

La sfarsitul lunii iunie, cele 2 mari companii ai-au retras propunerea de fuziune inaintata Comisiei Europene ca urmare a opozitiei manifestate de autoritatile comunitare antitrust. Mario Monti a recomandat Comisiei sa blocheze alianta. In Statele Unite, un grup de avocati din cadrul Departamentului Justitiei si-au anuntat si ei opozitia fata de acest acord. Prin retragerea dosarului inaintat Comisiei Europene, cele doua grupuri evita perspectiva blocarii aliantei lor in forma actuala. Surse apropiate companiei Sprint au declarat ca firmele vor face o noua propunere si intentioneaza sa obtina in prealabil aprobarea Departamentului american al Justitiei inainte de a solicita din nou acordul Comisiei de la Bruxelles, dar aceasta nu s-a mai realizat.

In septembrie 2000 WorldCom a preluat controlul companiei Digex, una dintre ultimele firme independente americane din sectorul serviciilor de web-hosting, in urma unei licitatii la care au mai participat societatile Exodus si Global Crossing. Licitatia care s-a incheiat la 2,5 miliarde de dolari a permis WorldCom sa intre in posesia a 54% din capitalul Digex. Acordul a dat insa posibilitatea societatii cumparatoare sa detina 97% din drepturile de vot in Consiliul de Administratie. Lupta pentru preluarea controlului companiei Digex reflecta inversunarea cu care marile companii din sectorul telecomunicatiilor si al tehnologiei informationale se zbat sa obtina o parte din piata serviciilor de web-hosting.

2. Decaderea si restructurarea sub un nou brand

Chiar daca procesul si falimentul grupului energetic Enron a fost unul mult mai rasunator, existand suspiciuni si de implicare a Administratiei americane, falimentul WorldCom a reprezentat cel mai mare faliment din istoria corporatista a SUA.

In 3 aprilie 2002, WorldCom a anuntat disponibilizarea a 3.700 de angajati care reprezentau aproape 10% din forta sa de munca, iar presedintele grupului, Bernie Ebbers, si-a prezentat demisia la sfarsitul lunii Scopul disponibilizarilor: reducerea cheltuielilor din exploatare cu 4%. WorldCom spera de asemenea sa-si imbunatateasca productivitatea.

In noiembrie 2002, presedintele gigantului Hewlett-Packard (HP), Michael Capellas, a anuntat ca demisioneaza. Motivele nu au fost facute publice, dar se stia ca urmeaza sa devina de la 1 decembrie director executiv al WorldCom