Fenomen inflaționist

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Politica monetar-creditară trebuie să asigure stabilitatea preţurilor, ocuparea deplină şi creşterea economică - acestea sunt obiectivele principale a politicii. Însă în practică cu ajutorul acestei politici se rezolvă de fapt probleme mult mai înguste ce se referă la necesităţile actuale a economiei ţării. Această politică duce la schimbarea indicatorilor macroeconomice de bază: produsului naţional brut, inflaţiei, nivelului de somaj. Politica monetara isi propune sa actioneze cu un caracter global asupra variabelelor economice: prêt, nivel de activitate, utilizare a fortei de munca, echilibru extern. Aceasta actiune se exercita prin intermediul variabileleort monetare, ele insele imperfect controlabile. Aceste variabile sunt numite oibiective intermediare si reprezinta obiectivul politicii monetare. Obiectivele intermediare sunt agregatele monetare si de credit, rata dobanzii si rata schimbului. Autoritatile monetare dispun de instrumente de actiune asupra variabelelor monetare. Ele sunt uneori directe si coercitive (controlul creditului sau schimburilor), dar trebuie sa cedeze in fata mecaniasmelor mai indirecte lasand sa actuioneze legile pietei, capacitatea de adaptare a sistemului financiar. De indata ce au puterea de a creea cea mai mare parte a masei monetare, bancile apar ca fiind dotate cu o putere considerabila, deoarece supravegheaza alocarea unei resurse speciale: moneda. Nu este deci, asa cum se descria in secolul al XIX-lea, vorba de un comert asemanator celorlalte. Puterea bancilor este, in acelasi timp, macroeconomica (mai ales p[rin volumul monedei create), mezoeconomica (prin optiunile de orientare a creditelor, ele dirijeaza politica industriala) si microeconomica( in relatiile cu clientele). In plus, in cursul ultimilor decenii, bancile au insotit si uneori au devansat internationalizarea economiei. Aceasta le confera noi responsabilitati de natura geopolitica. Polirtica monetara este o coimponenta esentiala a politicii economice. Prin masurile specifice pe care le promoveaza, autoritatile monetare incearca sa regleze nivelul cererii aggregate din economie, influientand nivelul lichiditatii, conditiile de acordare si disponibilitatea creditului I economie. Obiectivele politicii monetare trebuie sa fie integrate in cadrul mai larg al politicii economice, de performantele fiecarui grup. Politica monetara contribuie la realizarea politicii economice si prin obiectivele sale specifice, care constau in urmatoarele:

a) cresterea masei monetare pana la un nivel optim;

b) mentinerea ratei dobanzii la un nivel corespunzator;

c) practicarea unui nivel optim al ratei de schimb;

d) alocarea optima a resurselor financiare.

CAPITOLUL I. NOTIUNI GENERALE PRINCIPALELE INSTRUMENTE ALE POLITICII MONETARE.

Politica monetar -creditara reprezinta activitatea de influentare a proceselor social economice prin intermediul ofertei de bani in vederea realizarii principalelor scopuri macroeconomice si atingerea echilibrului general in economie.

Principalele instrumente ale politicii monetare:

1) Operatiunile pe piata deschisa. Banca centrala poate executa urmatoarele operatiuni pe piata deschisa:

§ Sa cumpere valori in schimbul banilor si astfel va spori stocul de bani;

§ Sa vinda valori si astfel sa limiteze stocul de bani.

Prin acest instrument autoritatea monetara cumpara si vinde obligatiuni si bonuri de tezaur afectind astfel oferta de bani.