Filosofia economică și politica dezvoltării durabile

Dezvolarea este conceputa ca fiind “ansamblul schimburilor de structuri mentale si de comportamente sociale care permit cresterea produsuli real si care transforma progresele particulare intr-un proces social generalizat”.

Dezvoltarea durabila – trebuie sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri si pentru cativa ani, ci pentru intreaga planeta si pentru un viitor indepartat.

Realizarea dezvoltarii durabile inseamna:

- Asigurarea in continuare a cresterii economice, cu respectarea conditiei de baza, a conservarii resurselor naturale;

- Eliminarea saraciei si asigurarea conditiilor satisfacerii nevoilor esentiale de munca: hrana, energie, apa, locuinta, si sanatate;

- Orientarea proceselor de crestere economica spre o noua calitate;

- Asigurarea unei cresteri controlate a populatiei;

- Conservarea si sporirea resurselor naturale, supravegherea impactului dezvoltarii economice asupra mediului;

- Respectarea tehnologiilor de productie si mentinerea sub control a riscurilor acestora;

- Asigurarea unei abordari integrate a deciziilor privind cresterea economica, mediul inconjurator si resursele de energie.

Dezvoltarea este privita din doua puncte de vedere:

- in tarile dezvoltate problema depoluarii, a imbunatatirii calitatii vietii este una de transformare, adaptare si modernizare;

- in tarile slab dezvoltate, problema se pune in cu tot alti termeni care nu tin de scena modernizarii, ci de supravietuire.

Tarile dezvoltate exercita mai multa presiune planetei, insa grija lor este mai mare pentru natura fata de tarile slab dezvoltate.

Pentru ecologisti sunt importante resursele si mediul natural in timp ce pentru economisti sunt importante costurile de productie. Pentru economisti mediul natural nu e chiar atat de important, ei nu accepta costuri de mediu foarte ridicate, pentru a mentine preturi mai joase.

Dezvoltarea trebuie sa inceapa la nivel national adica fiecare tara trebuie lasata sa-si formuleze si sa-si stabileasca prioritatile, ca si mijloace de realizare a lor, in functie de baza economica de plecare, specificul cultural, religie, istorie etc.

Dupa marea criza a anilor 29-33 s-a inregistrat o crestere economica foarte ridicata. Efectele acestei cresteri nu s-au dovedit insa a fi pozitive pe toata linia. La nivelul anilor 60-70 economistii au constat ca aceasta crestere s-a platit cu un pret dur numit inflatie. O buna bucata de vreme, s-a acceptat ca inflatia sa fie socotita ca un pret platit pentru fericirea de a ocupa un loc de munca, asta pana la ajungerea la somaj si stagnare economica. Tipul de crestere din aceasa perioada este acuzat ca:

- A polut mediul si a afectat sanatatea oamenilor;

- A antrenat si incurajat risipa si a epuizat rezervele cunoscute;

- A frustrat lumea a treia, aducandu-i decalaje fata de cea a bogatilor;

- A creat iluzia bunastarii printr-o statistica mincinoasa (bunastarea s-a calculat prin masurarea PIB-ului dar nu orice crestere a acestuia inseamna neaparat si o crestere a bunastarii);

- Dezvoltarea a convertit valorile traditionale, simple, pure, directe si nesofisticate in valori paralizante care anuleaza finalitatea socio-umana a cresterii economice.

Populatia este unul din factorii importanti ai dezvoltarii durabile. Autorul specifica 3 constante a acestui factor si anume numarul, structura si sanatatea. Din prima coordonata apare urmatoarea intrebare: ce numar de populatie poate suporta planeta Pamant? Sau mi bine zis ce sanse sunt ca aceasta populatie, tot mai numeroasa, sa traiasca intr-un mediu perfect conservat si sa traiasca tot mai bine.

Structura populatiei - se refera in primul rand la structura socio-profesionala, gradul de instructie si calitatea populatiei iar in al doilea rand la repartitia populatiei in cele 2 mari zone: urban si rural.

In procesul dezvoltarii durabile sanatatea apare in dubla ipostaza: de conditie a dezvoltarii dar si de obiectiv al ei. Logica dezvoltarii nu mai permite ca sanatatea sa fie sacrificata avantajelor economice.

Un alt factor important este constrangerea tehnica; -dezvolarea implica cresterea economica si marimea productiei, aceasta antrenand poluarea iar capacitiatea de absortie a poluarii de catre mediu este limitata.