Formarea prețului în concurență imperfectă - monopolul

CAP.1 : Formarea preturilor in concurenta imperfecta si in situatia de monopol

Cap 1.1: Formarea preturilor in concurenta imperfecta .

Piata tarilor cu economie dezvoltata se caracterizeaza cel mai frecvent ,nu printr-o concurenta perfecta ori situatie de monopol sau/si monopson,ci printr-o concurenta imperfecta prin imbinarea trasaturilor celor doua situatii opuse pe piata,concurenta si monopolul.

In cazul concurentei imperfecte firmele producatoare(si cumparatoare) sunt capabile sa influenteze prin actiunile lor preturile produselor,adesea diferentiate,si mai toate conditiile concurentei perfecte nu sunt respectate.Astefel,atomicitatea participantilor pe piata,specifica concurentei perfecte,nu se mai realizeaza,in general,deoarece numarul de vanzatori si cumparatori pe piata este mai redus si variaza,iar marimea,puterea si competivitatea lor nu este egala.Apoi fluiditatea pietei,adica posibilitatea liberei alegeri a partenerilor participanti la schimb este limitata si ea prin factori obiectivi(apropiere geografica,servicii legate de vanzare,aprovizionare,etc) si subiectivi(preferinte personale,afinitati psihologice).

In acelasi timp,mobilitatea factorilor de productie nu mai este deplina,neingradita,existand o anumita rigiditate ce tine de factorul capital,de forta de munca etc.De asemenea,transparenta pietei nu mai este totala,agentii economici posedand informatii incomplete asupra pietei.Aceasta si ca uramre a faptului ca are loc o concurenta nu numai prin pret,ci si prin alte mijloace cum ar fi: lansarea de produse noi,reclama,publicitate,design,etc.In sfarsit,este de subliniat ca nici omogenitatea produsului nu mai este respectata,avand loc un proces accentuat de diferentiere obiectiva a produsului(prin mod de prezentare,conditii de vanzare,parametrii calitativi) sau diferentiere subiectiva(prin publicitate mai ales).

Cu exceptia situatiei de monopol, in conditiile concurentei imeprfecte cumparatorii nu mai suporta pur si simplu pretul impus pe piata,ci ei au o anumita latitudine pentru a alege cuplul cantitate-pret.Pe de alta parte,si producatorii suporta consecintele produselor similare fabricate de alte intreprinderi.Dar fiecare producator isi permite sa ia decizii fara ca acestea sa vizeze nemijlocit interesele concurentilor.

Curba cererii pentru un produs,considerat ca cerere globala pentru acel produs,are panta negativa,ceea ce inseamna ca pe masura ce creste cantitatea ceruta pretul coboara.Spre depsebire de monopol unde pretul poate fi impus,in concurenta imperfecta pretul poate fi doar influentat in anumite limite,deoarece el depinde in orice momet de preturile produselor substituibile,practicate de concurenti.In aceste fel apare o anumita interdependenta intre firmele dintr-o ramura sau subramura,actiunea fiecaruia avand anumite efecte asupra preturilor sau profiturilor tuturor celorlalte firme.

In situatia concurentei imperfecte firmele vor urmari sa-si maximizeze profitul.Aceasta se va realiza ,pentru produs,in conditiile unei cantitati mai mici si la un pret de echilibru mai

ridicat decat in concurenta perfecta,dar in conditiile unor cantitati mai mari si un pret mai redus decat in situatia de monopol.Drept urmare,profitul pe termen lung obtinut de o

firma se actioneaza pe o piata cu concurenta imeprfecta este mai mare comparativ cu profitul unei firme ce actioneaza intr-o concurenta perfecta,dar mai mic decat in cazul monopolului.

Cap 1.2: Monopolul si tipurile de monopol

Caracteristicile economiei contemporane de piata demonstreaza ca modelul concurentei perfecte,desi constituie un model al unei economii ce ar functiona cu eficacitate maxima,si ar repezenta o situatie ideala,care s-ar dori realizata , nu corespunde realitatii,nu exista in stare pura pe piata.

Aceasta pentru ca in majoritatea ramurilor si subramurilor economiei nu se realizeaza „atomizarea”(dispersarea) productiei sau ofertei,ci ea este concentrata de un numar relativ mic de firme.In acelas timp nici fluiditatea pietei nu este deplina,dupa cum nici transparenta pietei nu este totala,iar omogenitatea produsului este inlocuita cu diferentierea acestuia.Prin urmare concurenta perfecta este inlocuita cu concurenta imperfecta.

Termenul „monopol” derivă din combinarea a două cuvinte greceşti „monos” (singur) şi „polein” (vânzător).

Monopolul este o firma sau intreprindere(numita monopolist sau firmă de monopol),singura care produce un bun sau serviciu si trebuie sa satisfaca intreaga cerere pentru acesta.Pentru a fi monopol,intreprinderea trebuie sa nu fie concurata din partea producatorilor(vanzatorilor) straini sau nationali,iar produsul realizat sa nu poate fi substituit cel putin pentru un timp.Situatia de monopol este apreciata intotdeauna in functie de conditiile de loc si de timp.Anumite tipuri de monopol nu pot sa dureze decat daca ,dintr-un motiv sau altul,celelalte intreprinderi sunt impiedicate sa intre pe piata.

Monopolul este de doua forme: monopol perfect si monopol imperfect.

Monopolul perfect(absolut) este descris prin faptul ca o singura firma are la dispozitie intreaga oferta si se gaseste in fata unei pluralitati de cumparatori.Bunul care face obiectul ofertei nu poate fi substituit.

Monopolul imperfect apare in situatia in care pe langa producatorul,respectiv ofertantul care domina ramura si piata ,sunt si alte firme de o forta economica redusa.