Forme și Metode de Control Financiar

CAPITOLUL 1

DEFINIREA, CLASIFICAREA, SFERA DE ACŢIUNE, OBIECTIVELE ŞI FUNCŢIILE CONTROLULUI FINANCIAR

Controlul financiar se defineşte ca fiind acţiunea de determinare a stării unor activităţi economice reprezentate în documente financiare şi contabile, prin raportarea acestor reprezentări la prevederile legale prin care au fost definite.

Controlul financiar reprezintă mai mult decât o acţiune de verificare şi se exercită în scopul remedierii unor abateri de la anumite prevederi legale.

Există mai multe criterii de clasificare a controlului financiar, printre care menţionăm :

a) după momentul efectuării;

b) după modul de organizare;

c) după organele care îl realizează;

d) după natura controlului.

Exercitarea controlului financiar fiscal este cerut având în vedere următoarele aspecte:

- asigură respectarea legislaţiei în vigoare;

- disciplinează comportamentul agenţilor economici;

- contribuabilii pot participa în mod echitabil la colectarea veniturilor la bugetul de stat;

- asigură concurenţă loială între agenţii economici;

- reprezintă o premisă favorabilă a realizării bugetelor statului.

Sfera de acţiune a controlului financiar este formată din:

- ansamblul documentelor şi operaţiunilor din care derivă drepturile şi obligaţiile patrimoniale pe care o unitate economică le are faţă de o persoană fizică şi / sau juridică sau faţă de instituţiile statului;

- totalitatea activităţilor economice realizate de către diferitele unităţi economice, instituţii ale statului, regii autonome, societăţi comerciale şi bancare cu capital de stat sau privat, asociaţii familiale.

Obiectivul principal al controlului financiar este de a opri înainte de efectuare, toate documentele privitoare la operaţiunile care nu sunt legale , reale , necesare , oportune , economicoase , eficace şi eficiente , în faza de angajare de plată, respectiv de încasare, după caz.

Funcţiile cu caracter general ale controlului financiar sunt:

- funcţia de evaluare : prin această funcţie controlul financiar permite aprecierea, în condiţii de legalitate şi realitate, a dificultăţilor şi abaterilor, generează sugestii, propuneri şi asigură fixarea şi implementarea măsurilor pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii controlate, eliminând cauzele care au generat abaterile;

- funcţia preventivă presupune o serie de măsuri luate de organele de control în vederea evitării şi eliminării abaterilor înainte de a se produce efectele, prin identificarea şi înlăturarea cauzelor care le generează; funcţia preventivă contribuie la prevenirea tendinţelor care necesită decizii de corecţie şi urmăreşte legalitatea, oportunitatea şi economicitatea actelor şi operaţiunilor;

- funcţia de documentare asigură cunoaşterea cantitativă şi calitativă a problemelor şi fenomenelor care fac obiectul dezvoltării economico-sociale;

- funcţia de recuperare demonstrează importanţa majoră a controlului financiar pentru că se referă la acţiuni de descoperire şi de recuperare a pagubelor şi adoptarea măsurilor faţă de cei vinovaţi;

- funcţia educativă: controlul financiar asigură creşterea nivelului de pregătire profesională a personalului din domeniile controlate şi generalizarea experienţei pozitive;

- funcţia corectivă: în situaţia în care în urma acţiunilor de control se constată nereguli, deficienţe şi abateri , se valorifică , în manieră coercitivă , constatările prin corectarea şi aducerea la normalitate a situaţiilor constatate;

- funcţia sancţionatorie a controlului financiar vizează descurajarea abaterilor prin sancţionarea celor care se abat de la normele stabilite.

Funcţiile cu caracter particular ale controlului financiar sunt:

- funcţia de măsurare ulterioară a ecarturilor;

- funcţia de diagnosticare a erorilor financiare;

- funcţia de revizuire a obiectivelor sau a previziunilor viitoare;

- funcţia de a interveni în cadrul competenţelor date , care are ca obiectiv soluţionarea problemelor entităţii economice;

- funcţia de pregătire a entităţilor economice, care se realizează pe baza rezultatelor controlului financiar;

- funcţia de învăţare se materializează prin acţiunea coercitivă a controlului.