Gândirea economică a lui Smith și Ricardo

Referat
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 7856
Mărime: 25.70KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara - Bucuresti Departamentul de Studii pentru Invatamant la Distanta

Extras din document

DOCTRINE ECONOMICE

TEMA 1: GANDIREA ECONOMICA A LUI SMITH SI RICARDO

Gindirea economică a lui Adam Smith

Adam Smith (1723-1790), gânditor de origine scoţiană, cu multiple preocupări ştiinţifice de factură filozofică şi economică, s-a format sub influenţa ideilor lui David Hume, fiind bun cunoscător al enciclopediştilor şi fiziocraţilor francezi. Ca profesor universitar a predat la Edimbourg două cursuri libere, unul asupra literaturii engleze şi altul asupra economiei politice. În 1751 este numit profesor de logică la Universitatea din Glasgow, una din cele mai renumite universităţi ale vremii, urmând ca, ulterior, prin trecerea sa la catedra de filozofie morală să se ocupe de etică, teologie naturală, jurisprudenţă şi politică. Dintre lucrările publicate de Adam Smith menţionăm: “Teoria sentimentelor morale” (1759), dar mai ales, “Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei” (1776), lucrare fundamentală pentru ştiinţa economică.

În “Avuţia naţiunilor” denumită şi “biblia liberalismului clasic”, Smith a reuşit să sintetizeze cele mai importante cunoştinţe acumulate până la el în domeniul economic. Dând dovadă de un înalt spirit critic şi analitic, Adam Smith readuce în discuţie o vastă problematică economică la a cărei soluţionare şi-a adus o contribuţie substanţială. În acest context a făcut paşi importanţi în definirea mai clară a obiectului şi metodei de studiu ale economiei politice determinând consacrarea ei drept una din cele mai importante ştiinţe moderne. A creat un fundament teoretic mai solid liberei concurenţe şi politicii liber-schimbiste, bazându-se atât pe studierea materiei şi comportamentului uman, cât şi pe studiul comparativ al diferitelor sisteme de organizare a economiei, ca şi al diferitelor curente economice dinaintea lui – mercantilismul şi fiziocraţia.

“Avuţia naţiunilor” cuprinde în cinci volume, dintre care primele două pun accentul pe teoria economică, iar celelalte trei volume evidenţiază aspectele normative pe care le implică aceasta, inclusiv o serie de comparaţii de istorie economică.

Ideea centrală a lucrării, aşa cum reiese şi din titlul ei, o constituie definirea noţiunii de “avuţie” sau “bogăţie” a naţiunilor şi analiza factorilor sau forţelor de producţie ce concură la crearea şi sporirea ei.

În consens cu fiziocraţii, până la un punct. şi criticându-i vehement pe mercantilişti, Smith consideră avuţia naţiunii ca fiind formată din “totalitatea bunurilor materiale de care dispune pentru a-şi satisface nevoile şi, implicit, în munca anuală a fiecărei naţiuni care poate produce aceste bunuri”. Prin urmare, influenţa fiziocraţilor asupra economistului scoţian a fost profundă căci doctrina fiziocrată i-a întărit convingerile în materie de liberalism economic. Pe urmă, Smith pare a fi “împrumutat” de la fiziocraţi o serie de idei, cum ar fi cele referitoare la distribuirea venitului anual între diversele clase sociale. Spre deosebire de fiziocraţi, care exacerbau rolul agriculturii în cadrul sistemului economic, Adam Smith, “s-a aşezat de la început în centrul fenomenelor în punctul cel mai înalt, stabilit mai ales de producerea bogăţiilor era cea mai largă şi cea mai întinsă”.

În “Avuţia naţiunilor”, Smith priveşte “universul economic ca un vast atelier creat de diviziunea muncii, mobilul psihologic al producătorilor reprezentându-l dorinţa de a-şi îmbunătăţi situaţia economică. Politica economică este interpretată de Smith nu ca expresie a unui interes partinic, al unei clase sau alteia ci ca pe expresia interesului cel mai general al comunităţii”. Astfel el oferă o analiză intercorelată a agriculturii, industriei şi comerţului.

Cartea întâi a “Avuţiei naţiunilor” constituie miezul teoriei elaborate de Adam Smith privitor la valoare şi la repartiţie. În analiza valorii, Smith porneşte de la ilustrarea avantajelor diviziunii muncii, îndeosebi pentru cazul manufacturier caracteristic timpului, deoarece, în accepţiunea sa, sistemul economic nu poate fi privit decât ca o reţea vastă de interrelaţii dintre producătorii specializaţi pe obţinerea unui anumit produs şi reuniţi ulterior de “tendinţa schimbului în natură şi în bani”. Diviziunea muncii, consideră el, derivă din înclinaţia omului de a schimba unele mărfuri cu altele, deci de a face troc, ea reprezintă “instituţia” prin care se efectuează fără sforţare şi în mod natural, cooperarea tuturor membrilor societăţii în vederea satisfacerii, pe cât posibil, a nevoilor fiecăruia, este adevăratul izvor al progresului şi bunăstării. Importanţa diviziunii muncii, consideră Smith, derivă din: abilitatea lucrătorului lăsat mereu să producă acelaşi fel de lucru; timpul de lucru redus, ca urmare a evitării trecerii de la o ocupaţie la alta şi investiţiile şi perfecţionările pe care, “faptul de a fi absorbit într-o singură muncă oarecare le sugerează în mod natural celor ce o execută zilnic”. Smith nu ignoră însă, nici dezavantajele pe care le presupune diviziunea muncii, relevând chiar şi unele soluţii pentru înlăturarea lor. Astfel, se consideră că, exercitând doar un anumit gen de operaţiuni, lucrătorul nu are prilejul a-şi exercita inteligenţa şi puterea de invenţie în a găsi mijlocul de înlăturare a unor greutăţi care nu-i apar niciodată, fiind aferente altor segmente de muncă. El riscă astfel să devină ignorat. Pentru a înlătura excesul de specializare, Smith propune înfiinţarea şcolilor primare plătite, în parte, din bugetul statului. Iată aici, se întrevede doar o excepţie de la regula pe care Smith a urmărit-o consecvent în doctrina sa.

Diviziunea muncii are şi o serie de limite scrie Smith, limitele acesteia sunt extinderea pieţei şi acumularea prealabilă a capitalului.

“Când piaţa este prea mică, scrie Adam Smith, nimeni nu-i încurajat să se consacre în întregime unei ocupaţii, din cauza imposibilităţii de a schimba tot ceea ce, în produsul muncii sale, întrece propria lui consumaţie, contra produselor altor oameni de care are nevoie”. Din această perspectivă, aprecia Smith, numai comerţul cu străinătatea şi coloniile sunt în stare să sporească avuţia, deoarece vor determina o extindere a pieţei produselor industriale.

Prin urmare, diviziunea muncii, determină specializarea lucrătorilor pentru obţinerea în final a bunurilor destinate vânzării-cumpărării pe piaţă, sub formă de mărfuri. Munca este cea care stă la baza aprovizionării societăţii cu “bunurile necesare şi utile vieţii”, pe care aceasta le consumă în fiecare an “şi care constau întotdeauna, fie din produsul imediat al muncii, fie din ceea ce se cumpără cu acest produs de la alte naţiuni”. Smith relevă munca drept “adevăratul izvor de bogăţie”, şi cum bogăţia este alcătuită dintr-o serie de mărfuri menite a satisface nevoile de consum ale societăţii, rezultă că, la baza valorii oricărei mărfi se află munca. Măsura muncii încorporate în marfă este plătită prin intermediul banilor. Pentru Adam Smith, producţia de mărfuri este o formă eternă şi naturală a producţiei. De aceea, problema mărfii ca formă socială istoriceşte determinată a produsului muncii nu numai că nu o înţelege, dar nici nu-l interesează. Ceea ce îl preocupă pe Smith este valoarea de schimb şi eforturile sale sunt îndreptate spre aflarea regulii care determină proporţiile în care o marfă se schimbă pe o altă marfă.

Trebuie făcută de la început precizarea că, Adam Smith distinge clar cele două forme ale valorii: valoarea de întrebuinţare, exprimată cu ajutorul utilităţii şi valoarea de schimb, determinată de puterea pe care o marfă o are de a cumpăra alte mărfuri. În acest sens el scrie: “Cuvântul valoare trebuie să observăm că are două înţelesuri: uneori exprimă utilitatea unui anumit obiect, iar alteori puterea de cumpărare a altor bunuri, pe care o dă posesiunea acelui obiect. Una poate fi numită valoarea de întrebuinţare, alta, valoarea de schimb”. Efectuând această distincţie, Smith nu observă legătura dialectică dintre valoarea de întrebuinţare şi valoarea de schimb şi, prin urmare, el nu ajunge nici la surprinderea şi analiza dublului caracter al muncii producătoare de marfă şi nici nu pune problema condiţiilor sociale în care cheltuiala cu munca creează valoare.

Preview document

Gândirea economică a lui Smith și Ricardo - Pagina 1
Gândirea economică a lui Smith și Ricardo - Pagina 2
Gândirea economică a lui Smith și Ricardo - Pagina 3
Gândirea economică a lui Smith și Ricardo - Pagina 4
Gândirea economică a lui Smith și Ricardo - Pagina 5
Gândirea economică a lui Smith și Ricardo - Pagina 6
Gândirea economică a lui Smith și Ricardo - Pagina 7
Gândirea economică a lui Smith și Ricardo - Pagina 8
Gândirea economică a lui Smith și Ricardo - Pagina 9
Gândirea economică a lui Smith și Ricardo - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Gandirea Economica a lui Smith si Ricardo.doc

Alții au mai descărcat și

Adam Smith - Avuția națiunilor

Date biografice Adam Smith, economist si filosof scotian a devenit cunoscut prin lucrarea sa de o deosebita anvergura, "Avutia natiunilor",care...

Recenzie - John Maynard Keynes, teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor

John Maynard Keynes (1883 – 1946) e o personalitate complexă a secolului 20, cunoscut pentru revoluționarea științei și practicii economice prin...

Tipuri ale economiei de piață

CAPITOLUL 1 ECONOMIA DE PIAŢĂ Economia de piaţă reprezintă acel mod de organizare şi funcţionare a activităţii economice în care raportul dintre...

Caracteristici ale climatului de afaceri care influențează luarea deciziei de a învesti - analiza mediului de afaceri și a factorilor favorabili - nefavorabili în acest sens - compania HP

Introducere Investiţiile reprezintă principala cale de promovare a progresului tehnic prin dotarea obiectivelor economice cu maşini, utilaje,...

Politica Monetară

Politica monetară În timp ce celelalte instrumente ale economiei erau, practic, imposibil de utilizat, politica monetară s-a dovedit a fi singura...

Doctrine economice - gândirea economică a lui J.M.Keynes

DOCTRINE ECONOMICE Gandirea economica a lui J.M.Keynes, in lucrarea Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor...

Opera lui Adam Smith

Repere bografice Adam Smith era fiul unui controlor vamal la Kirkcaldy din Scotia. Data exacta a nasterii ramane necunoscuta, se stie doar ca a...

Neoclasicismul

La începutul secolului al XXI-lea, doctrina neoclasică rămâne principala doctrină economică în ţarile dezvoltate. Acestă doctrină s-a impus prin...

Te-ar putea interesa și

Importanța și rolul serviciilor în economia națională

1. CONCEPTUL DE SERVICIU Mult timp,importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate de economisti si...

Economistul și istoria științei sale

1.1 Introducere Motivele pentru care economistii studiaza (sau predau) istoria gândirii economice (IGE) sunt multiple. Ele s-au diversificat o...

Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică

1. Apariţia liberalismului clasic Perioada cuprinsă între secolele XVII-XVIII a fost marcată de importante schimbari în planul gândirii economice....

Mercantilismul

Teoria clasică a comerţului internaţional s-a dezvoltat în cadrul evoluţiei teoriei economice generale, devenind una dintre preocupările de bază...

Geneza dirijismului economic

1) Geneza Doctrina keynesianǎ îşi trage rǎdǎciniile din acea realitate economicǎ concretǎ care a existat în perioada interbelicǎ, în special în...

Concepții privind Incidența și Repercusiunea Impozitelor și Reflectarea lor în Sistemele Fiscale Contemporane

1. CONŢINUTUL ECONOMIC, TRĂSĂTURILE ŞI EVOLUŢIA IMPOZITELOR Constituirea resurselor financiare publice se realizează, în principal, pe seama...

Dobânda și Inflația

Introducere În aceasta lucrare denumita „Dobânda si inflatia” am încercat sa gasesc o legatura între conceptul economic de dobânda si fenomenul...

Rolul serviciilor în dezvoltarea economico-socială

Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala se refera,in principal,la contributia lor la cresterea economica,dar si pe un plan mai larg,la...

Ai nevoie de altceva?