Gestiunea investițiilor - politica capitalului circulant

Importanta managementului capitalului circulant

Termenul capital circulant se refera la o investitie a firmei în activele circulante. Mijlocesle circulante se refera la excesul de active circulante asupra pasivelor curente si pot fi gândite ca un capital circulant al tranzactiei. Controlul efectiv al acestui capital este una dintre cele mai importante functii ale managementului financiar.

Exista o multime de motive ce reflecta importanta managementului capitalului circulant. Unul dintre cele mai importante motive apare din caracterul relativ al rezultatului circulant. Exista o foarte strânsa legatura între cresterea vânzarilor si cresterea activelor circulante. Activele circulante tind sa creasca spontan cu cresterile din vânzari si marimea acestro active trebuie sa fie controlata efectiv daca un manager financiar doreste sa mentina controlul asupra structurii activelor firmei. De îndata ce activele circulante cresc, ele trebuie, de asemenea, sa fie finantate. O parte din aceasta finantare va veni din partea pasivelor curente, o alta parte din alte surse externe ale capitalului, si o parte câstigurile reinvestite. Controlul finantarii partii de active circulante ce provin din pasivele curente este un aspect important al managementului capitalului circulant.

Un al doilea motiv major pentru importanta managementului capitalului circulant este marimea conturilor de capital circulant. Activele circulante în special clienti debitori si inventarul reprezinta adesea cea mai mare categorie de investitie a activelor pentru multe firme. Acest lucru este adevarat în special pentru mica si rapida dezvoltare a tranzactiilor.

Privite din alt punct de vedere, al bilantului, activele circulante asigura o sursa importanta de finantare pentru o firma. Pentru o tranzactie mica, în special, unde datoria pe termen lung este adesea indisponibila la orice cost, pasivele curente pot reprezenta cea mai importanta si unica sursa de finantare a firmei. Unei noi firme îi poate fi imposibil sa obtina un împrumut pe termen lung, dar îi poate fi relativ usor sa stabileasca un cont deschis cu un furnizor important. În mod similar un împrumut bancar pe termen scurt, garantat cu clienti debitori sau inventar, este mult mai usor de obtinut de catre o noua firma decât o datorie pe termen lung.

Un al treilea motiv pentru importanta managementului capitalului circulant îl reprezinta o prima linie de aparare a firmei contra recesionarii începuturilor de criza în vânzâri. În fata scaderii vânzarilor este foarte putin probabil ca un manager financiar sa poata face totul în legatura cu angajamentele activelor sau aranjamentele datoriilor pe termen lung. Totusi, exista multa întelege în legatura cu ceea ce poate face un manager în legatura cu politica de credit a firmei, politica controlului inventarului si politica datoriilor catre furnizor. Daca firma se confrunta cu o cadere de credit, inventarul poate fi redus sau clientii debitori constrânsi sa furnizeze lichiditate cât mai mare. Pe de alta parte, în privinta bilantului, platile clientilor debitori pot fi încetinite pentru a furniza o sursa suplimentara de finantare.

Un al patrulea si ultim motiv al importantei managementului capitalului circulant consta în influenta managementului efectiv asupra supravegherii firmei. Asa cum am notat, conturile capitalului circulant tind sa cresca spontan cu cresterea din vânzari. Inabilitatea de a controla aceasta crestere este cauza majora a esuarii tranzactiilor. Înca o data controlul este important, în special, pentru mica si rapida dezvoltare a firmei.

Comparatie între finantarea pe termen scurt si cea pe termen lung

Un aspect important al politicii capitalului de lucru este utilizarea finantarii pe termen scurt sau lung. Alegere finantarii pe termen scurt sau lung necesita luarea în considerare a unui bilant foarte bine definit între risc si plata. Ca o regula generala, finantarea pe termen scurt este în mod normal o forma mai riscanta de finantare în comparatie cu finantarea pe termen lung, dar este si mai putin costisitoare. Este mai putin costisitoare deoarece ratele dobânzii pe termen scurt sunt mai mici decât ratele dobânzii pe termen lung. Este mai riscanta deoarece ratele viitoare ale dobânzii nu pot fi cunoscute cu certitudine, în timp ce costul îndatorarii pe termen lung este fixat anticipat pe toata perioada împrumutului. Îndatorarea pe termen scurt este deasemenea mai riscanta deoarece exista întotdeuna posibilitatea ca o firma sa nu poata fi în masura sa-si onoreze obligatia de plata atunci când devine scadenta. Astfel, utilizare îndatorarii pe termen scurt expune o firma la doua tipuri distincte de risc: