Gestiunea Riscului în Afaceri

1. Actualitatea temei

În economia de piaţă, întreaga existenţă a întreprinderii este legată de risc, deoarece rezultatele prezente şi viitoare se află sub influenţa unor evenimente neprevăzute. În practică este chiar alarmantă frecvenţa situaţiilor în care investiţii promiţătoare devin pierderi de răsunet. Astfel se justifică interesul ridicat al analiştilor financiari pentru cercetările din domeniul cuantificării şi previziunii riscului întreprinderii. Analizele financiare permit o apreciere rapidă şi sintetică a riscului. O întreprindere cu rentabilitate, solvabilă, care are o structură financiară coerentă şi adaptabilă la schimbări, teoretic nu prezintă risc. Cu toate acestea şi ea este expusă riscului, întrucât este nevoită să suporte în permanenţă un anumit grad de incertitudine generat de mediul economic şi cel financiar în care îşi desfăşoară activitatea. Riscul se traduce prin variabilitatea rezultatului, afectând rentabilitatea activelor şi, în consecinţă, a capitalului investit. Această fluctuaţie poate fi cu atât mai bine stăpânită de întreprindere cu cât posedă un anumit grad de flexibilitate, prin care se adaptează mediului. Riscul întreprinderii este întotdeauna legat de viitor, motiv pentru care el este apreciat în mod subiectiv, cu atât mai mult cu cât datele referitoare la acesta nu pot fi considerate informaţii sigure. Însă, la un moment dat, riscul trebuie evaluat, fie de către factorii din interiorul întreprinderii, fie de către cei din afară, fiind o componentă nelipsită în fundamentarea deciziilor strategice. Analiza riscului unei întreprinderi are un caracter complex, fiind rezultatul impactului cumulat al tuturor riscurilor implicate de activitatea acesteia (de exploatare, de investiţii, de finanţare). De asemenea, riscul poate fi abordat într-o manieră diferită, din punctul de vedere al întreprinderii sau de pe poziţia investitorilor şi creditorilor. Indiferent de modul de tratare, riscul poate fi abordat din punct de vedere economic şi financiar, pornind de la disocierea dintre capitalul economic şi capitalul financiar. Organizarea acestei disocieri pe pieţele financiare permite un transfer al riscului generat de activitatea economică asupra activului financiar. Realizarea unui management al riscului ofera posibilitatea de optimizare a deciziei, de diminuare a riscului si incertitudinii în activitatea economica. Managementul riscului consta în derularea unei serii de procese de identificare, estimare a consecintelor, evaluare, gestionare si monitorizare a riscurilor unei întreprinderi. Aceasta etapa se refera la tehnicile, instrumentele, strategiile si procesele prin care se urmareste evitarea, prevenirea, reducerea sau controlul frecventei sau magnitudinii pierderilor sau altor efecte nedorite ale riscului; controlul riscului deasemenea include metode prin care se urmareste îmbunatatirea întelegerii sau a constientei într-o organizatie a activitatilor care afecteaza expunerea la risc. Desi programele de control si gestionare a riscurilor variaza de la o organizatie la alta ca urmare a creativitatii proprii fiecarei organizatii în parte, se poate face totusi o clasificare a tipurilor de masuri luate: evitarea riscului, prevenirea pierderilor, transferul riscului si asumarea riscului.

2. Prezentarea temei

Pentru o gestionare eficientă a riscurilor managerii întreprinderilor trebuie sa cunoască in profunzime această temă. Drept urmare în cele ce urmeaza vom încerca să clasificăm riscurile.

2.1 Riscul economic

Activitatea unei întreprinderi este supusă riscului economic (operaţional) întrucât aceasta nu poate să prevadă cu certitudine diferitele componente ale rezultatului său (cost, cantitate, preţ) şi ale ciclului de exploatare (cumpărări, prelucrări, vânzări). Riscul economic evaluează posibilitatea înregistrării (obţinerii) unui rezultat insuficient sau chiar a unor pierderi. Deci, riscul activităţii economice evidenţiază „incapacitatea întreprinderii de a se adapta în timp şi cu cele mai mici costuri, eforturi variaţiei mediului economic; mai exact, el exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare . Riscul afacerilor variază de la o ramură de activitate la alta şi de la o firmă la alta, în cadrul aceleiaşi ramuri de activitate. În plus, riscul afacerilor poate fi schimbător în timp. În general, firmele mici şi cu un singur produs au un grad ridicat al riscului afacerilor. În literatura de specialitate se apreciază că riscul economic depinde de următorii factori:

- variabilitatea cererii: cu cât cererea pentru produsele unei firme este mai instabilă, cu atât riscul economic este mai mare;

- variabilitatea preţului de vânzare: firmele ale căror produse sunt vândute pe pieţe caracterizate de fluctuaţii însemnate sunt expuse unui risc economic mai ridicat, comparativ cu firmele ale căror produse sunt vândute pe pieţe stabile;

- variabilitatea costului intrărilor (aprovizionărilor), în sensul că firmele care se aprovizionează la costuri incerte sunt expuse unui risc economic ridicat;

- capacitatea de a ajusta preţurile produselor la costurile intrărilor. Astfel, cu cât capacitatea firmei de a ajusta preţul produselor la modificarea costului de producţie este mai mare, cu atât nivelul riscului economic este mai scăzut.