Globalizare și Regionalizare

Globalizarea – conţinut şi semnificaţii

Intensificarea globalizării constituie trăsătura fundamentală a economiei mondiale la începutul secolului XXI. Ea se caracterizează prin accentuarea tendinţei de reducere şi eliminare a barierelor dintre economiile naţionale, precum şi amplificarea legăturilor dintre aceste economii. Deşi este unul dintre cei mai utilizaţi termeni în literatura de specialitate, nu se poate spune că există o definiţie general acceptată. Una dintre cele mai cunoscute este definiţia Băncii Mondiale: Globalizarea se referă la faptul observabil că în ultimii ani o parte din ce în ce mai mare a activităţii economice la nivel mondial se derulează între persoane şi firme din ţări diferite.

Un răspuns la întrebarea „ce este globalizarea” regăsim la Friedman, un susţinător înfocat al globalizării, care afirmă că „globlizarea nu este o simplă tendinţă sau ofantezie, ci este, mai degrabă, un sistem internaţional. Este sistemul care acum a luat locsistemului Războiului Rece şi, la fel ca acesta, globalizarea are propriile ei legi şi propriaei logică, de natură să influenţeze astăzi, direct sau indirect, politica, mediul înconjurător,geopolitica şi economia fiecărei ţări de pe glob. Globalizarea presupune numeroase lucruri: o circulaţie internaţională a ideilor şiinformaţiilor, experienţe culturale comune, o societate civilă globală şi o mişcareecologistă globala . Globalizarea înseamnă schimburi economice la nivel planetar, iar neparticipareala aceste fluxuri înseamnă pierderea cursei spre civilizaţie. De obicei, fiecare cultură îşistabileşte anumite standarde pe care le aplică produselor şi serviciilor realizate. Prin deschiderea graniţelor pentru produsele altor culturi se creează concurenţa necesarăaprecierii obiective a nivelului calităţii şi a gradului de satisfacere a trebuinţelor. Din nou concurenţa este esenţială pentru progres, iar prin compararea diferitelor standardeaplicate se poate ajunge la două concluzii :

- standardul folosit este mai performant, ne satisface mai bine nevoile, prin aplicarea luise ajunge la fabricarea mai eficientă de produse şi servicii de bună calitate;

- standardul nostru nu este suficient de bun şi poate fi îmbunătăţit.

În ambele situaţii, cumpărătorul câştigă prin posibilitatea de a beneficia de produse de bună calitate la un preţ rezonabil, producătorii câştigă pentru că au piaţă dedesfacere pentru produsele lor, deci pot obţine un profit mai mare, statul câştigă pentru căîncasează impozite mai mari, ţările vecine câştigă prin diversificarea ofertei de pe pieţelenaţionale, întreaga zonă câştigă prin stabilitatea politică şi economică dată de fluxurifinanciare care funcţionează corect şi efficient Un alt aspect interesant al globalizării îl reprezintă diversificarea în interiorulcomunităţilor. În loc să vedem ca rezultat al globalizării o lume uniformă, conformdoctrine socialiste, se poate ajunge ca diferitele comunităţi locale să adopte diferitschimbarea, iar rezultatul să fie o reprezentare a diversităţii mondiale în interiorul unuispaţiu restrâns. Acest lucru se poate demonstra folosind ca exemplu grupurile etnice dindiferite oraşe mari, care nu s-au integrat adoptând modul de viaţă al locuitorilor, ci dincontră, au adus cu ei specificul zonei de provenienţă, generând astfel varietate şidiversitate.

Datorită productivităţii diferite între zone geografice, este normal că evoluţia să fiavut viteze şi direcţii diferite. În acest context globalizarea reuşeşte să elimine decalajeletemporal şi tehnologice, repornind concurenţa loială între culturi, între state, întrecivilizaţii. Astfel se ajunge la noţiunea de „timp mondial” care înlocuieşte „timpullocal”.86 Bursele sunt într-o legătură continuă, chiar dacă fusul orar diferă. Aeroporturilemondiale, hotelurile lucrează continuu în timpul mondial pentru că există nevoia desincronizare şi coordonare.În concluzie, nu se poate face abstracţie de performanţele celorlalte naţiuni. Cutoate acestea, este puţin probabil să se ajungă la o uniformizare a influenţei politice,economice, militare ale celor puternici cu ceilalţi. Totodată sunt slabe şanse să se ajungăvreodată la o putere politică unică, pentru întreaga planetă, care să ţină în frâu problemelelegate de dezvoltare inegală, de migraţia internaţională a populaţiei, să se reuşeascătrecerea peste interesele divergente ale statelor. Diferenţele dintre ţările sărace şi cele bogate sunt sursele conflictelor mondiale, nu există nici un organism mondial care să poată să realizeze o redistribuire a prosperităţii şi a păcii în lume.