Globalizarea

Problemele apar în ceea ce priveste globalizarea înca din momentul încercarii de definire a acestei notiuni. Oamenii de stiinta si opinia publica nu au cazut înca de acord asupra unei singure definitii. În urmatoarea tabela apar diferite posibilitati de definire a globalizarii:

Globalizarea este ...

„... procesul de surmontare al granitelor aparute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonima cu eroziunea (dar nu si cu disparitia) suveranitatii statelor nationale si se înfatiseaza ca o ‚detasare’ a economiei de piata fata de normele morale si legaturile institutionalizate dintre societati ...“

[Elmar Altvater] „... intensificarea relatiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanta unele de celelalte ajung sa se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la multi kilometri departare si viceversa ...“

[Anthony Giddens]

„... intensificarea cantitativa si calitativa a tranzactiilor ce depasesc limitarea impusa de granite, concomitenta cu expansiunea spatiala a acestora ...”

[Ulrich Menzel] „... cea mai mare schimbare economica si sociala de la Revolutia Industriala încoace ...“

[Dirk Messner / Franz Nuscheler]

„... o interdependenta sporita si integrarea diferitelor economii din lume ...”

[Meghnad Desai] „... un proces al cresterii numarului legaturilor dintre societati si domenii-problema...“

[Johannes Varwick]

„... prin globalizare se intensifica concurenta pe piete ...“

[C. Christian von Weizsäcker] „... descatusarea puterilor pietii mondiale si slabirea puterii economice a statului ...“

[Schumann/Martin]

„... a devenit un termen la moda, folosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice si stiintifice în mod inflationist, si care este privit, pe de o parte, ca o „amenintare“ si, pe de cealalta, ca o „oportunitate“ ...“

[Johannes Varwick] „... a social process in which the constraints of geography on social and cultural arrangements recede and in which people become increasingly aware that they are receding (...). Globalization does not necessarily imply homogenization (...). Globalization merely implies greater connectedness and de-territorialization ...”

[Malcolm Waters]

„Dinamica globalizarii este controlata de puterile economice, si totusi consecintele sale cele mai importante apartin domeniului politic“ [Klaus Müller].

Si pentru ca termenul „globalizare“ este într-atât de complex, el trebuie dezbatut mai ales la nivelul continuturilor sale. Vom aborda si discuta, pentru început, urmatoarele idei:

Aspectul central al disparitiei granitelor si consecintele acestui fapt pentru statul national (cuvântul cheie: „eroziune“);

Importanta epocala care este deseori acordata procesului globalizarii (în mod analog industrializarii);

Se pune întrebarea daca este vorba în acest caz de un proces nou, sau daca globalizarea exista de mai mult timp, procesele doar fiind accelerate începând cu anii 80 (varianta conform careia globalizarea este doar un simplu „mit“ nu se mai regaseste aproape deloc în aceasta dezbatere);

Diferentierea facuta între cele doua abordari diferite în principiu ale notiunii de globalizare, si anume, pe de o parte, întelesul ei într-un sens mai restrâns, economic (vezi definitia lui Desai si a lui Weizsäcker), si, pe de cealalta parte, relevanta ei mai larga, ce cuprinde toate legaturile de la nivel social (vezi definitia lui Giddens);

elementele comune, vezi mai ales rolul central al interdependentei, al dependentei reciproce, care apare în aproape toate definitiile.

Comentarii la definitiile propuse

Dimensiunea economica a globalizarii are, fara nici un dubiu, o foarte mare importanta, ea fiind una dintre cele mai importante cauze si forta motrice pentru procesele de globalizare din celelalte domenii. Nu poate fi însa trecut cu vederea faptul ca globalizarea cuprinde cu mult mai mult decât integrarea sporita a economiei mondiale: de aceea, ea nu poate fi limitata strict la procesele economice, lucru care se întâmpla însa de multe ori.

Diferitele discipline stiintifice implicate (în primul rând stiintele economice, istorice, politice si sociologia) întâmpina probleme atunci când urmeaza sa defineasca aceasta notiune. Acest lucru nu este de altfel de mirare, deoarece aceasta încercare de a „delimita delimitarile“ este aproape imposibila.

Scurtele citate de mai sus fac trimitere la aspectul extraordinar de important al disparitiei granitelor si al consecintelor asupra statului national (Altvater). Aici pot fi regasite însa si argumente care vin sa înteleaga globalizarea în sens restrâns, economic (Desai, Weizsäcker).

La meta-nivel, Varwick vorbeste despre functia acestui termen în discursul public, ceea ce atrage atentia asupra faptului ca despre globalizare nu se poate vorbi decât daca în acelasi timp se vorbeste si despre un discurs al globalizarii.

De multe ori apare în discutie importanta fundamentala a interdependentei (a dependentei reciproce), a conexiunii (a integrarii), respectiv a schimbului (Menzel, Desai, Giddens, Varwick). Mai multe definitii se multumesc sa trateze doar acest aspect al „conexiunilor sporite“ (Varwick, Menzel), atitudine necritica dar lipsita practic de continut.

Altvater si Schumann/Martin reprezinta o directie importanta în critica la adresa globalizarii; ei afirma ca asistam la o autonomizare a economiei, aceasta nemaiputând fi controlata sau „încatusata“ de politica.