Impactul Crizei Globale Asupra Creșterii Economice Regionale

1.REZUMAT

Efectele crizei financiare internaționale s-au extins şi asupra economiei regionale a României. Criza economică din România este cu precădere o criză internă, determinată de mixul greşit de politici macroeconomice luate în ultimii ani. Cauza principală este consumul excesiv pe datorie.

Comunitățile regionale din România au suferit nu numai de pe urma crizei financiare mondiale ci şi a recesiunii economice interne. Criza a fost determinată de o creştere economică nesănătoasă, de vreme ce se poate volatiliza intr-un singur trimestru. Si asta pentru că am avut în aceşti ani o creştere bazată pe consum, finațat pe datorie.

Cele mai dezvoltate județe din Romănia au fost cele mai vulnerabile în fața crizei, având legături foarte strânse cu economia mondială. Au avut probleme şi județele dependente de un singur investitor major, precum Galați, unde activează ArcelorMittal, şi Argeş, unde îşi are sediul Dacia Renault.

Nici județe gen Arad, unde majoritatea investitorilor au drept principal obiect de activitate fabricarea de piese auto destinate, în mare parte, exportului, nu au dus-o prea bine.

Cele mai puțin vulnerabile județe se află în reginuea Sudul-Est, Nord-Est şi Sud, fiind preponderent agricole şi întreținând relații economice tradiționale. Printre acestea se numără Dambovița, Giurgiu, Suceava, Bacau şi Ialomița. Cele mai afectate judete vor fi cele care cunosc o dezvoltare industrială de tip monoproduct, fiind orientate cu predilecție spre exporturi.

2. CUVINTE CHEIE: recesiune, inflație, investiții, deficit bugetar, măsuri anticriză.

3. INTRODUCERE

Criza financiară şi economică mondială a condus la un declin al economiei regionale româneşti. Din ianuarie 2009 incep să se simta efectele crizei economice în România, PIB-ul fiind în scădere în primul trimestru al anului 2009 comparativ cu primul trimestru al anului 2008. Aceste efecte s-au concretizat în principal în pierderea unor locuri de muncă, scăderi ale veniturilor din muncă şi prin deprecierea cursului leu-euro dublată de o creştere a dobânzilor care a dus la blocarea creditării şi la scăderea veniturilor disponibile ale populației active (principalii consumatori).

Impactul crizei asupra economiei regionale nu este uniform. De exemplu, industria este mult mai profund afectată decât comerţul şi agricultura. De asemenea, activităţile orientate spre export sunt afectate mai puternic decât cele orientate spre piaţa internă.

În 2009: transferurile guvernamentale către bugetele locale au acoperit doar 85% din nivelul planificat în aceeaşi perioadă; cererea externă s-a redus brusc, după cum a fost demonstrat de o micşorare cu 20% a exporturilor în primul semestru al anului 2009; cererea internă s-a comprimat, lucru sugerat de reducerea cu 4,4% a vânzărilor cu amănuntul în aceeaşi perioadă; Toate aceste efecte s-au transpus în încetinirea ritmului de creştere economică la nivel local, care se manifestă sub mai multe aspecte – micşorarea salariilor, scăderea ratei de ocupare a forţei de muncă, , micşorarea cheltuielilor de consum şi altele.

Concomitent, un alt factor care a făcut să fie resimţită criza internaţională şi în România, este faptul că exporturile româneşti sunt bazate pe produse metalurgice, petro-chimice şi sub-ansamble ale unor echipamente complexe, inclusiv automobile, iar pe plan extern, tot prin prăbuşirea creditelor acordate de bănci, a scăzut cererea pentru astfel de produse, în paralel cu diminuarea cererii interne, pe fondul contracţiei substanţiale a creditării, producându-se reducerea drastică a creşterii PIB, până în jur de 3% în scenariul optimist şi în jur de 2% într-un scenariu mai realist. Unii specialisti au avansat chiar ideea cresterii zero în 2009.

4. STADIUL CERCETǍRILOR

Efectele crizei financiare internaționale s-au extins şi asupra economiei României. Recesiunea din ţările dezvoltate – se extinde asupra economiei românesti pe mai multe canale. pe canalul comercial, încetineşte creşterea exporturilor sau chiar le reduce. Producţia industrială este corelată cu evoluţia economiei mondiale; pe canalul financiar, limitează accesul la finanţare externă, şi astfel restrânge volumul creditării, şi generează dificultăţi în serviciul datoriei externe private; pe canalul cursului de schimb, reducerea finantărilor externe s-a reflectat în deprecierea monedei naţionale. Volatilitatea crescută a fost urmată de o relativă stabilitate; pe canalul încrederii, a avut loc o retragere a investitorilor din ţările esteuropene. Aceasta a avut drept efect manifestarea pe piaţa monetar-valutară a unor momente de panică şi atacuri speculative, precum cel din luna octombrie din România, care a făcut necesară intervenţia BNR.

Principalele efecte ale crizei economico-financiare manifestate la nivel macroeconomic în România se referă la:

- scăderea economică generalizată, fapt ce a afectat puternic atât cererea internă cât şi cererea externă, determinând companiile să își reducă investițiile sau chiar afacerile, ceea ce a avut ca efect creşterea şomajului;

- amplificarea deficitului fiscal de la 24,6 miliarde lei la 9 luni ale anului 2008 la 30 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului 2009;

- accentuarea dificultăţilor în accesarea finanţării, creditul devenind mai scump atât pentru stat, cât şi pentru companii. În plus, deficitul fiscal ridicat a adus guvernul în competiţie cu sectorul privat pentru lichidităţi, în defavoarea acestuia din urmă;

- diminuarea investiţiilor străine, de la 14 miliarde lei în primele 9 luni ale anului 2008 la 6,8 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului 2009, în corelare cu încadrarea României într-o categorie de risc sub pragul “investment grade”;