Impactul Crizei Globale asupra Creșterii Economice Regionale

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 6219
Mărime: 40.93KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
UNIVERSITATEA DANUBIUS, GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ECONOMIA COMERŢULUI TURISMULUI ŞI SERVICIILOR

Extras din document

1. Rezumat

Criza economică mondială declanşată în 2008, s-a resimţit, cum este normal, şi în România. O bună parte a specialiştilor sunt de părere ca este vorba despre o criză economică internaţională de anvergură, cu multiple efecte negative supra economiilor lumii.

Se poate observa uşor efectul crizei economice asupra mediului de afaceri românesc. Deşi în actualul moment România se confruntă cu un deficit de locuri de muncă, cu o inflaţie mai mare decât în restul Uniunii Europene, cu o ridicata fiscalitate, cu cea mai intensă corupţie din Europa şi cu alte probleme mai mult sau mai puţin recente, un lucru pozitiv îl reprezintă faptul că firmele româneşti încearcă să se alinieze unor standarde impuse, crescând astfel competivitatea în raport cu mediul de afaceri internaţional, calitatea produselor şi serviciilor etc.

Studiul disparităţilor regionale şi al evoluţiei acestora trebuie să fie însoţit şi de analize privind schimbările petrecute în structura ocupaţională a populaţiei şi în sectorul antreprenorial. Aceste analize adaugă noi aspecte şi semnificaţii în vederea unei mai bune înţelegeri a disparităţilor regionale.

2. Cuvinte cheie

Investiţii , transformări economice , subdezvoltare

3. Introducere

Principala corelaţie între fenomenele de natură economică şi aspectele vieţii sociale, la nivel regional, o reprezintă declinul numărului locurilor de muncă din industrie. Scăderea numărului de salariaţi din industrie a fost de peste 50 la sută din totalul scăderilor înregistrate pe ansamblul economiei.

Peste 45% din numărul total al firmelor înregistrate în România se concentrau la începutul acestui decenoiu în cele mai dezvoltate 8 judeţe, cu un total de 30% din populaţia ţării. Valori mai ridicate ale şomajului se înregistrau în judeţele cu un nivel mai scăzut de dezvoltare şi cu o rată ridicată a declinului numărului de salariaţi din industrie (Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Tulcea, Vaslui etc). Sub aspectul distribuţiei spaţiale se observa, de asemenea, o grupare a disparităţilor naţionale, cu diferenţe majore între estul şi sudul ţării, pe de o parte şi zonele centrale şi de vest, pe de altă parte. Cele mai multe dintre judeţele slab şi foarte slab dezvoltate se află în Moldova şi Muntenia, în timp ce majoritatea celor cu nivel ridicat şi foarte ridicat de dezvoltare se afla în Transilvania şi Banat. Regiunile istorice ale Olteniei şi Maramureşului se caracterizează printr-un nivel mediu de dezvoltare. Una dintre ariile cele mai puţin dezvoltate se află în jurul Capitalei, excepţie făcând doar zona puternic industrializată şi urbanizată a judeţului Prahova.

Disparităţile regionale ating valori remarcabile pentru anumiţi indicatori, evidenţiind decalajele din domeniile economic, social, ale echipării tehnice sau în ceea ce priveşte caliatea vieţii, în general. Schimbările cele mai dinamice au fost evidenţiate în rândul indicatorilor care ilustrează categoriile infrastructură şi socio-demografie. Schimbările pozitive cele mai dinamice au putut fi observate la indicatorii creşterea numărului de autoturisme proprietate personală şi a numărului abonamentelor telefonice. Nivelul de urbanizare, exprimat ca procent al populaţiei urbane din populaţia totală a unui judeţ, a rămas relativ constant, indicând lipsa unor deplasări majore de populaţiei din mediul rural către mediul urban sau invers.

4. Stadiul cercetărilor efectuate în tematica investigată

După 1990, România a cunoscut o diminuare semnificativă a capitalul total investit în industria prelucrătoare. Având în vedere potenţialul economic al ţării este necesară promovarea unei politici investiţionale active şi a unei rate înalte de formare a capitalului fix. Această politică investiţională trebuie orientată spre creşterea mai rapidă a ramurilor şi sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, înalt dotate tehnologic, care să ridice nivelul de eficienţă şi competitivitate internă şi externă a economiei româneşti şi să creeze locuri de muncă. Sprijinirea investiţiilor productive reprezintă pentru ţara noastră o prioritate a politicii naţionale de dezvoltare economică regională.

Îmbunătăţirea structurii economice regionale prin dezvoltarea celor mai adecvate structuri economice, corespunzătoare cerinţelor economiei de piaţă, care să permită crearea şi asigurarea de locuri de muncă competitive în toate regiunile ţării şi, în mod special, în regiunile, zonele sau judeţele structural deficitare. Pentru atingerea în mod eficient a acestui scop, un mijloc important îl reprezintă sprijinirea investiţiilor productive şi a investiţiilor în infrastructura regională.

Guvernul consideră stimularea investiţiilor străine directe ca o pârghie esenţială pentru finanţarea dezvoltării. Volumul investiţiilor în întreprinderi productive este cheia pentru crearea de locuri de muncă stabile şi, totodată, pentru micşorarea diferenţei de productivitate dintre România şi ţările dezvoltate. Sprijinirea investiţiilor productive, luând în considerare factorii de mediu, conduce la folosirea eficientă a resurselor, la creşterea eficienţei economice şi a capacităţii concurenţiale, cât şi la crearea şi păstrarea locurilor de muncă.

Restructurarea industriei tradiţionale a turismului necesită masive investiţii private, precum şi dezvoltarea turismului alternativ (turismul rural, turismul cultural, turismul pentru vânat şi pescuit, circuitele turistice pentru "vin şi mâncăruri tradiţionale"). Considerăm că efectele multiplicatoare asupra economiilor regionale şi locale ale acestor forme de turism sunt mai rapide decât ale turismului tradiţional.

Iniţiativa privată, ca expresie a funcţionării mecanismelor economiei de piaţă, poate fi stimulată prin diverse pârghii, macro şi microeconomice. De asemenea, sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii are ca scop sprijinirea restructurării zonelor aflate în declin industrial, protejarea infrastructurii acestor regiuni şi pregătirea teritoriilor lor pentru primirea de noi activităţi. IMM-urile pot fi considerate “locomotivele” în ceea priveşte crearea de locuri de muncă, având flexibilitatea necesară pentru a se putea adapta mai bine la cerinţele unei economii de piaţă dinamice. Până în prezent, dezvoltarea IMM-urilor a fost împiedicată, îndeosebi în mediul rural, de o serie de factori cum sunt accesul dificil la surse de finanţare şi lipsa serviciilor specifice. Dacă sectorul IMM-urilor este bine dezvoltat, el constuie un element de maximă importanţă pentru asigurarea unei creşteri economice echilibrate şi crearea de oportunităţi pentru ocuparea populaţiei în toate regiunile ţării.

Un sprijin financiar eficient trebuie să conducă la diminuarea lipsurilor diagnosticate în capacitatea productivă proprie a sectorului privat. Lipsurile privind dotarea cu capital se reflectă în rezultatele slabe obţinute şi foarte adesea în investiţii proprii reduse.Din această cauză, perspectiva sprijinirii investiţiilor, mai ales a celor efectuate de întreprinzători particulari, are un rol determinant în procesul revigorării economiei româneşti, pe plan naţional şi regional. În acest sens, se impune sprijinirea acelor investiţii de la care se aşteaptă un aport substanţial în ocuparea forţei de muncă şi mobilizarea potenţialelor de dezvoltare regională. Sprijinul financiar trebuie să urmărească, mai ales, întărirea capitalului din agricultură, industrie şi serviciile adiacente.

O strategie de dezvoltare care urmăreşte revigorarea bazei industriale trebuie să ţină seama de tradiţiile industriale regionale specifice. Profilul industrial al regiunilor ţării trebuie să aibă aspecte specifice, în fiecare regiune urmând a fi dezvoltate acele sectoare industriale pentru care se oferă cele mai bune avantaje relative.Întreprinderile mici şi mijlocii au un rol pozitiv în creşterea ofertei de bunuri şi servicii.

Preview document

Impactul Crizei Globale asupra Creșterii Economice Regionale - Pagina 1
Impactul Crizei Globale asupra Creșterii Economice Regionale - Pagina 2
Impactul Crizei Globale asupra Creșterii Economice Regionale - Pagina 3
Impactul Crizei Globale asupra Creșterii Economice Regionale - Pagina 4
Impactul Crizei Globale asupra Creșterii Economice Regionale - Pagina 5
Impactul Crizei Globale asupra Creșterii Economice Regionale - Pagina 6
Impactul Crizei Globale asupra Creșterii Economice Regionale - Pagina 7
Impactul Crizei Globale asupra Creșterii Economice Regionale - Pagina 8
Impactul Crizei Globale asupra Creșterii Economice Regionale - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Impactul Crizei Globale asupra Cresterii Economice Regionale.doc

Alții au mai descărcat și

Imm-urile în Contextul Actualei Crize

1. Introducere IMM-urile au devenit din ce în ce mai importante în societatea noastră, ca furnizori de oportunităţi de angajare şi elemente cheie...

Impactul Crizei Economice asupra IMM

Rezumat Potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) în perioada ianuarie - decembrie 2010 un numar de 183.227...

Mediul Extern al SC Agdesy SRL - Oportunitati si Restrictii

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Romania in Ecuatia Integrarii Europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Interdependențele Complexe dintre Economiile Naționale în Condițiile Globalizării

INTRODUCERE Globalizarea economică este, în mod cert, unul dintre cele mai puternice si mai vizibile trenduri de dezvoltare în noul context...

Impactul Crizei Globale Asupra Creșterii Economice Regionale

1.REZUMAT Efectele crizei financiare internaționale s-au extins şi asupra economiei regionale a României. Criza economică din România este cu...

Piața comună - Mercosur

Introducere Piata comuna implica, spre deosebire de uniunea vamala, nu numai integrarea pietei bunurilor ci si integrarea pietei serviciilor si a...

Ai nevoie de altceva?