Impactul Integrarii in Uniunea Europeana Asupra Intreprinderilor din Romania

Imagine preview
(8/10 din 10 voturi)

Acest referat descrie Impactul Integrarii in Uniunea Europeana Asupra Intreprinderilor din Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 32 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Daniela Buzoianu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

I. Scurt istoric
II. Capitol de negocieri
III. Asistenta viitoare pentru acest sector
IV. Programe in derulare
V. Asistena anterioara din partea Uniunii Europene pentru acest sector

Extras din document

I.4. Avantajele si dejavantajele integrarii tarilor candidate la U.E.

Alaturarea Romaniei la UE presupune renuntarea la prerogativele nationale de baza in materie de formulare si aplicare de politici economice.dar aceasta renuntare nu este un simplu act de transfer de prerogative, deoarece priveste capacitatea unei economii de a-si compatibiliza functionarea cu un alt spatiu (UE), fara costuri excesive, de o parte si de alta.Exista un exemplu sui generis de extindere a UE, care priveste o fosta tara comunista si care contine multe lectii; - landurile estice ale Germaniei unificate. Astazi, la mai bine de un deceniu de la unificare si dupa transferuri de cca 800 miliarde Euro, somajul in aceste landuri ramine in apropierea a 20%, iar stagnarea economica este o constanta a anilor din urma.

Citeva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaza pentru acest aranjament monetar par sa conceapa spatiul economic unde s-ar aplica schema ca o simpla “anexa”, fara viata interna complexa. Se omit, de pilda, consecintele unui deficit comercial major, care ar reduce automat si sever cantitatea de moneda interna (fara ca Banca Centrala sa mai poata interveni), ceea ce ar provoca o deflatie si o recesiune de amploare, greu de suportat economic si socioal. In plus sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca urmare a dobinzilor ridicate.

Sansa istorica a Romaniei de modernizare prin alaturarea la UE trbuie judecata si prin prisma navoii de “adapostire” fata de incertitudinile si volatilitatea din spatiul economic mondial.

Avind in vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romaniei ,cu UE, la aceasta data variaza intre 60-65% respectiv 50-55% din total. Cifrele fiind comparabile cu ponderea comertului intra-european al multora dintre statele UE.Se poate spune ca cel putin din punct de vedere economic - exceptind unele bariere netarifare pentru agricultura si citeva sectoare industriale protejate de UE – Romania este de facto integrata in comertul comunitar.

Datele statistice din ultimii ani indica o imbunatatire al gradului de acoperire a importurilor prin exporturi pe relatia UE.Orientarea comertului catre UE a fost insotita de o semnificativa creare de comert mai ales dupa semnarea Acordului de Asociere in Februarie 1993.

Agricultura

Concesiile asimetrice ale Acordului de Asociere cu UE au protejat multe din produsele agricole romanesti de competitia cu cele europene, in timp ce concesiile simetrice ale acordului CEFTA au adus deficite semnificative la acest capitol de comert, produsele comertului exten al romaniei fiind mai putin competitive decit al principalilor parteneri din cauza diferentei de productivitate.

Importurile de produse agricole din zona UE reprezinta aproximativ 7%cele din zona CEFTA fiind de 27,34% din total ceea ce ne face sa presupunem ca avem deja de a face cu competitia europeana prin intermediari – reexportatorii din zona CEFTA - ,ocolind barierele tarifare.

Aderarea la UE a tarilor din primul val va face ca deficitul comertului cu produse agricole sa se inrautateasca rapid ca de altfel si Avantajul Comparativ al Romaniei fata de UE.

Agricultura romaniei nu va putea face fata rigorilor PAC fara o interventie puternica din partea statului pentru a rentabiliza acest sector in vederea aderarii.desii exista semne clare a suportarii din ce in ce mai greu al rigorilor PAC in europa (ex: Olanda) aceasta nu se va schimba din cauza lobby-ului puternic exercitat de producatorii din UE.Este posibil totusi ca fermieri din UE sa fie atrasi, odata cu aderarea Romaniei,in scopul realizarii unor productii ecologice pe terenuri ce s-au odihnit mai mult de 15 ani. Exemplul Spaniei unde ,odata cu intrarea in CEE, veniturile unor producatori s-au dublat nu este concludent.Romania are cel mai ridicat nivel al ocuparii fortei de munca in agricultura – 27,9%.

Agricultura , a carei productie se bazeaza pe ferme mici , folosind in mod intensiv munca, va trebui sa faca fata celei mai mari restructuirari de forta de munca, deci o buna parte din costul integrarii va fi platit de cei angajati in agricultura. Pe linga somaj mai pot exista costuri psihologice sau de transfer.

Industria

Avantajul comparativ cu UE are un trend accentuat descrescator, in timp ce cu restul lumii inca mai avem un usor avantaj.

In ceea ce priveste industria chimica aceasta va avea de pierdut , in conditiile in care ,procentul importurilor din UE a ramas constant, insa exporturile de produse chimice a scazut de mai mult de doua ori in ultimii cinci ani; acest fapt dovedind slaba productivitate si competitivitate al acestei industrii.Fara o restructurare adecvata pina in momentul aderarii aceasta nu va avea sanse in competitie cu UE.

Industria materialelor plastice, pielariei si al articolelor din piele , celulozei si hirtiei sunt slab performante, Romania fiind la acest capitol mai putin competitiva decit oricare din tarile CEFTA.structura productiei interne fiind necompetitiva in general , aceste industrii vor supravietui numai prin preluarea de catre marile companii Vestice la momentul aderarii.

Industria lemnului si prelucratoare este intr-o situatie de avantajcomparativ cu tarile UE, mentinind acest trend prin investitii in tehnologie si atragere de capital,

la momentul integrarii acest sector va avea de cistigat dezvoltindu-se si creind locuri de munca.

Industria incaltamintei si textila cu o competitivitate destul de ridicata actualmente reprezentind 32,43% din totalul exportuluiv si 47,04% din exportul romanesc catre UE dovedeste ca este viabila, chiar daca majoritatea productiei este in lohn, gradul de calificare si slarizare al fortai de munca in acest domeniu, o face viabila.Integrarea va duce la cresterea productivitatii acestei ramuri cit si la o scadere a costurilor unitare ale fortei de munca.

Industria sticli si ceramiciiva avea de pierdut inca de la aderarea primului val la UE din cauza competitivitatii reduse si datorita costurilor unitare ale fortei de munca.

Pentru ca, tarile ce vor intra in primul val vor fi avantajate, cu cit va fi mai mare UE cu atit mai mari vor fi cistigurile pentru tarile membre si pierderile pentru tarile nemembre. Actualmente tarile desvoltindu-se si cistigind pe seama pierderilor altor tari.

In domeniul Industriei metalurgice, masini si echipamente daca se va mentine trendul importurilor de tehnologi Romania va avea de cistigat in acest domeniu la momentul integrarii.Costurile unitare ale fortei de munca in industria metalurgica este cu mult sub media restului industriei.

Faptul ca in prezent exportam multe echipamente dar mai ales subansamble dovedeste viabilitatea acestui sector de activitate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Impactul Integrarii in U.E. Asupra Intreprinderilor din Romania.doc

Alte informatii

Am obtinut nota 9 pe acest referat