Impactul pandemiei asupra cheltuielilor românilor

REZUMAT:

Cercetarea își propune să analizeze contrastul dintre cheltuielile inițiale ale populației și cele din timpul pandemiei cu ajutorul indicatorilor cheie: performanța sistemului economic, inflația diferențială, comportamentul consumatorului, raportul dintre venituri și cheltuieli, întoarcerea acasă a emigranților și risipa alimentară. Prețurile bunurilor de consum și serviciilor au crescut. De asemenea, și serviciile au înregistrat creșteri de tarife( apă, canal, salubritate restaurante, cafenele, cantine , îngrijirea medicală sau serviciile de telefonie). Dacă ritmul de creștere a prețurilor este mai mare decât ritmul de creștere a veniturilor, atunci inflația estompează creșterea veniturilor.

INTRODUCERE:

Rezultatele activității cercetătorilor Institutului de Cercetare a Calității Vieții au fost publicate în peste 280 de cărți și culegeri de studii, aproximativ 3.000 de articole în jurnale de specialitate și capitole în volume colective, o parte dintre acestea în reviste și volume din străinătate, precum și circa 320 de rapoarte de analiză socială destinate unui public larg. Institutul de Cercetare a Calității Vieții a lansat în martie/ aprilie un program special: Coronavirus în România. Impactul social. ICCV face parte din rețeaua de cercetare a Academiei Române și este membru al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”.

Semnele pandemiei în spațiul euro-atlantic

Pe la începutul lunii februarie 2020, când episodul din China al epidemiei COVID.19 se apropia de final, mass-media din România transmitea știri despre comportamentul bizar al unor consumatori din Australia și Italia, care se luptau prin supermarket-uri pentru câteva baxuri de hârtie igienică. Cu siguranță, acei consumatori aflaseră deja că noul tip de coronavirus nu-i doar o simplă gripă ci se mai numește și SARSCOV-2. Și au dat năvală în magazine, să cumpere cât mai multe produse, aplicând o micro strategie de panică, haotică și disperată, vizând oricum supraviețuirea pe un interval incert, în izolare la domiciliu.

În timp scurt, câteva zile/o săptămână, au apărut efecte și pe piețele și bursele internaționale, propagându-se rapid în toate sferele vieții.

Pentru români efectele noii crize s-au resimțit inițial prin anxietatea generală față de neprevăzut, prin perspectiva apariției unor riscuri și probleme noi - pierderea veniturilor populației, închiderea marilor companii sau a micilor afaceri etc.

O criză iminentă s-a anunțat deja în foarte multe domenii, de exemplu, în domeniul pieselor auto sau al unor componente pentru electronice, din cauza suspendării activității unor fabrici,precum si la Bursa de Valori din București, titlurile companiilor listate pe bursă au înregistrat devalorizări fără precedent.

Indicatori cheie ce au influențat consumul populației - înainte și după declanșarea pandemiei

a) Performanța sistemului economic. Este indicatorul sintetic ce oferă o imagine elocventă asupra bunăstării unei națiuni, prin intermediul indicatorilor PIB și PNB pe locuitor.

În etapa actuală de dezvoltare socială, performanța sistemului economic al României este de peste trei ori mai scăzută decât cea existentă la nivel mediu european (tabel 2). România se situează în urma plutonului țărilor din UE în materie de standard de viață și bunăstare socială. În plus, potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză, în cazul României, diferența dintre PIB și VNB se ridica, în anul 2016, la circa 3,9 miliarde de euro sau 2,3% din PIB, adică un nivel mai mare cu peste 40% decât în anii anteriori. Aceasta înseamnă că 2,3% din PIB-ul României nu s-a contabilizat, de fapt, în sfera bunăstării românilor, ci a fost transferat în afara țării prin profiturile investitorilor străini din România (Palangean, 2017).

b) Prețurile bunurilor de consum și inflația diferențiată. Raporturile dintre nivelul prețurilor bunurilor de consum și cel al veniturilor populației se reflectă în planul bunăstării, prin puterea de cumpărare. Creșterea prețurilor diminuează efectele sociale ale politicilor de susținere sau creștere a veniturilor prin salarii, pensii, compensații sociale sau altele. Dacă ritmul de creștere a prețurilor este mai mare decât ritmul de creștere a veniturilor, atunci inflația estompează creșterea veniturilor, ceea ce, de regulă, limitează consumul. Dacă ritmul de creștere a prețurilor este mai mic decât ritmul de creștere a veniturilor, atunci consumul populației și, în general, bunăstarea cresc. În cazul deflației, dinamica bunăstării populației depinde atât de nivelul de reducere a prețurilor, cât și de ritmul de creștere a veniturilor nominale. Evaluarea interdependențelor dintre dinamica prețurilor, a veniturilor și a cheltuielilor populației este determinantă pentru înțelegerea comportamentului de consum a populației.