Implicațiile Aderării asupra Pieței Muncii Românești

INTRODUCERE

Raportul Comisiei Europene a stabilit că aderarea înseamnă şi deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană pentru români, ca şi deschiderea pieţei româneşti pentru cetăţenii oricărui stat membru UE-27 (UE 25 plus Bulgaria şi România).

Totuşi, pentru a preveni efecte de slăbire a coeziunii sociale în UE-25, sau a disponibilităţilor de solidaritate europeană, Tratatele de aderare cu noile state membre au prevăzut posibilitatea stabilirii unor perioade de tranziţie în care nu vor opera principiile constituţionale, ci politicile interne şi acordurile bilaterale, conform procedurii „2+3+2” pentru aplicarea principiului liberei circulaţii a forţei de muncă în Uniunea Europeană.

1. Politicile statelor UE în problema accesului românilor pe piaţa europeană a muncii

1.1 Poziţii politice faţă de accesul cetăţenilor români pe piaţa internă a muncii din Statelor Membre UE

Încă din martie 2006, Finlanda a anunţat că deschide piaţa muncii pentru români şi bulgari. În data de 5 septembrie 2006, vicepreşedintele confederaţiei finlandeze a industriilor i-a reiterat Premierului român, Călin Popescu Tăriceanu, că Finlanda este interesatã de atragerea de forţã de muncã din afarã. Şeful Guvernului român a salutat faptul că Finlanda a fost prima ţară a Uniunii Europene care şi-a deschis piaţa pentru muncitorii români.

În luna octombrie, alte două state membre UE 25 au anunţat deschiderea pieţei forţei de muncă după aderarea României la 1.01.2007.

Spre sfârşitul lunii septembrie , Estonia a făcut acelaşi anunţ. Letonia, Lituania, Polonia şi Cehia s-au arătat şi ele favorabile unor poziţii de liberalizare a pieţei muncii. Danemarca şi Germania sunt singurele state membre ale UE25 care au anunţat official impunerea de măsuri tranzitorii pentru cetăţenii români. De asemenea, Marea Britanie şi Irlanda au anunţat că vor menţine controalele asupra accesului României la locurile de muncă pentru o perioadă tranzitorie.

Austria este de aşteptat să-şi păstreze poziţiile de aplicare a prevederilor tranzitorii. Urmează să-şi precizeze poziţia Franţa, Ungaria, Spania, Portugalia, Italia, Grecia, Belgia, Olanda, Cipru, Malta, Slovenia etc. Conform reglementărilor europene, neprecizarea unei poziţii şi ne-notificarea către Comisia Europeană, în cursul lunii decembrie 2006, înseamnă intrarea automată în vigoare a principiului european al liberei circulaţii în spaţiul comunitar.

Sunt probabile politici de măsuri tranzitorii aplicate de către majoritatea acestor ţări. În acest moment, dezbaterile publice din unele state membre sunt preponderent nefavorabile liberalizării pieţelor de muncă pentru cetăţenii români. Deciziile care vor fi luate vor fi covârşitor politice şi nu justificate prin argumente economice sau motivate de distorsiunile – de altfel inexistente – provocate de forţa de muncă din noile state membre pe pieţele vest europene, lucru ce rezultă din analiza făcută în special pentru cei care şi-au modificat opinia pe problema legată de UE2 (România şi Bulgaria), faţă de atitudinea promovată faţă de lucrătorii UE 8.

Un factor important care ar putea influenţa decizia unor state membre, este perspectiva alegerilor interne programate până la finele anului 2006, precum şi în prima parte a anului 2007.

În aceste condiţii, apariţia discursurilor populiste privind exodul forţei de muncă din statele recent aderate este previzibilă.

Ca urmare, România poate aplica, la rândul ei, fie politici de liberalizare temperată, fie de reciprocitate faţă de toate aceste ţări, în raport de legislaţia în vigoare, dar şi de considerente de natură diplomatică, externe, legate de ocupare, caracteristici demografice, economice şi mai ales de natură politică.

1.2 Poziţii politice comunicate prin mass-media faţă de accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din unele state UE

Mass-media a avut, în ultima jumătate de an, ca preocupare, în special regimul care se va aplica în statele UE15 şi UE10 lucrătorilor români interesaţi să lucreze în acestea şi, preluânduse opiniile exprimate de oficiali, în special din Marea Britanie, Ungaria, Irlanda, pe fondul poziţiei publice a preşedintelui României şi tangenţial s-a ocupat şi de decizia care urmează a se lua de autorităţile române cu privire la accesul lucrătorilor străini pe piaţa forţei de muncă din România, neacordându-i importanţă.

Aspectul legat de poziţia României cu privire la accesul lucrătorilor din ţări ale UE25, pentru a munci în ţara noastră, nu a prezentat un interes special, fie pentru că nu s-a crezut că ar exista interes, fie pentru că latura emigraţiei a românilor este cu mult mai actuală şi prezentă în discursul şi analiza tuturor, iar legat de această opinie, se fac evaluări atât în plan politic, ocupaţional, economic, dar mai ales în planul percepţiei populaţiei.

În anul 2006 s-a asistat la o modificare a opiniei exprimate de oficiali din Marea Britanie pe tema imigraţiei în scop de muncă: astfel, dacă până la 01.05.2006 s-a apreciat de aceştia că măsura accesului pe piaţa forţei de muncă din Marea Britanie a lucrătorilor din cele 8 ţări UE a fost benefică şi că decizia luată în acest sens a fost salutară şi a condus la progres economic, opinie ce a stat la baza deciziei de a se păstra aceeaşi poziţie privind libertatea de acces şi după 01.05.2006 (aspect redat şi într-un studiu elaborat în acest sens), în paralel asistăm la apariţia unei opinii contrare faţă de lucrătorii din România ce ar adera la 01.01.2007, aspect care a contrariat şi a determinat luări de poziţie tocmai datorate noutăţii faţă de decizia pe aceeaşi temă faţă de lucrătorii din UE8 de la 1.05.2004.

La Sheffield se înfiinţează o unitate specială, cu cca. 50 de angajaţi, cu competenţe în procesarea cererilor cetăţenilor români şi bulgari. Centrul va avea competenţă limitată la soluţionarea cererilor cetăţenilor romani şi bulgari referitoare la obţinerea de permise de muncă şi la aplicarea drepturilor ce le revin din Tratatele UE. Cererile se vor depune numai prin poştă.

Timpul de prelucrare a cererilor va depinde de volumul solicitărilor, proiectul de lege neprevăzând un termen fix până la care cererile să fie soluţionate. Interlocutorii britanici au fost de acord să organizeze o vizită pentru personalul diplomatic/consular de la ambasadele României şi Bulgariei, in cursul lunii ianuarie 2007, pentru a stabili proceduri propriu-zise.