Inegalitatea Veniturilor în Societate

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 5498
Mărime: 94.62KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Academia de Studii Economice Management Administratie - Publica

Extras din document

1.Inegalitatea veniturilor în societate

Salariul este principalul venit al indivizilor. Diferentierea si apropierea egalizarea salariilor explicã asemãnãrile, respectiv diferentierile de venituri în societate. La baza acestora se aflã factori obiectivi si subiectivi. Între cei obiectivi se pot mentiona calificarea si eficienta muncii salariatului, locul de muncã, respectiv institutia si comportamentul de muncã, nivelul instruirii si educatiei reflectate în diplome si atestate. Iar factorii subiectivi, din pãcate intervin adeseori în procesul determinãrii mãrimii salariului, mai ales atunci când rezultatele muncii colective nu pot fi cuantificate proportional cu munca individualã, iar aprecierea subiectivã a managerilor cu privire la contributia personalã a salariatilor nu reflectã realitatea. În acest fel apare inegalitatea veniturilor în societate.

Factorii care determinã inegalitatea veniturilor sunt:

a) diferentele de abilitate. Este recunoscut individul ca un sistem de abilitãti, respectiv de aptitudini fizice si intelectuale pe care le pune în valoare în activitatea economicã. Aptitudinile pot fi înnãscute sau dobândite pe parcursul acumulãrii de experientã de viatã si de muncã;

b) educatia si instruirea. Aceste elemente sunt o problemã a alegerii individuale, în sensul cã nu este obligatoriu ca un individ cu o instruire mai bogatã decât altul sã primeascã un venit mai ridicat. Dacã da, atunci motivatia învãtãrii este sustinutã de considerente solide, logice si obiective. Dar, din pãcate nu se întâmplã întotdeauna acest lucru;

c) discriminarea. Pe piata muncii existã o serie de restrictii în ceea ce priveste ocuparea unor locuri de muncã dupã diferite criterii: sex, vârstã, traditie. Asa se explicã de ce predominã femeile în posturi de secretare sau asistente medicale si bãrbatii în meseriile de pilot, dulgher, tâmplar, etc.;

d) înclinatia fatã de risc. Existã profesiuni în medii mai nocive sau periculoase, cum ar fi lucrul în mine, la metrou, în sistemul cãilor ferate, etc. care sunt mai bine plãtite. Indivizii mai temãtori fatã de riscul meseriei, ocupã adeseori douã locuri de muncã, pentru a compensa nivelul redus al salariului;

e) distributia avutiei. Relatia dintre salariu si avutie este aceeasi ca între fux si stoc. Salariul este un venit, ca si renta, profitul si dobânda care revine posesorului muncii prin fluxul monetar al activitãtii economice, în timp ce avutia reflectã bogãtia acumulatã la un moment dat. Prin urmare, un pensionar poate avea un venit mic, dar o avutie consideratã acumulatã anterior, asa cum un tânãr absolvent de facultate poate avea sansa unui loc de muncã foarte bine plãtit, în conditiile unei avutii restrânse;

f) structura pietei. Piata muncii, ca si piata bunurilor de consum este puternic structuratã. Existã doi factori esentiali ai structurii pietei care genereazã inegalitatea veniturilor: forma de concurentã si crearea organizatiilor profesionale. Astfel, în functie de forma de concurentã, piata poate fi perfectã, monopolisticã, de oligopol, de monopol. Ori, pe o piatã de oligopol sau monopol, nu se întâlneste egalitatea distributiei veniturilor; în schimb, pe piata monopolistã sau perfectã, atomicitatea cererii si ofertei permite o tendintã spre egalizare a veniturilor, tocmai datoritã interdependentelor dintre cerere si ofertã. De asemenea, meseriile în domeniul cãrora s-au constituit organizatii profesionale (cum sunt soferii de taxiuri etc.), impunerea de licente de practicare a meseriei creeazã noi discrepante în ceea ce priveste nivelul salariilor celor din organizatie fatã de cei care nu fac parte dintr-o asemenea grupare;

g) productivitatea marginalã. Productivitatea marginalã este o consecintã a abilitãtilor si educatiei individului si îi permite la nivele ridicate, obtinerea unui venit corespunzãtor. Desigur, productivitatea marginalã mai este influentatã si de motivatia salariatului de a muncii, în sensul cã un individ abil si instruit nu înregistreazã o productivitate marginalã ridicatã decât dacã este motivat. Ori, motivatia muncii, este de cele mai multe ori, chiar mãrimea salariului. Stiind cã va fi recompensat pe mãsura muncii, individul este dispus sã-si mãreascã productivitatea;

h) cererea pentru factorul muncã. Ca pe orice piatã, la cresterea cererii de muncã, reflectatã prin oferta de locuri de muncã, pretul, respectiv salariul se majoreazã. Invers, scãderea cererii de muncã atrage diminuarea salariului. Desigur, pe termen scurt, cererea de muncã este relativ rigidã, dar în timp, se pot înregistra fluctuatii ale acesteia. În plus, oferta însãsi de muncã se formeazã în timp îndelungat, iar salariul este o consecintã a interactiunii cerere-ofertã;

i) sistemul fiscal. În general, la venituri mai mari, impozitele practicate sunt mai ridicate. Se ajunge astfel la nivel optim al veniturilor, adicã peste care efortul muncii nu se mai justificã pentru cã venitul suplimentar este prea puternic impozitat, iar munca salariatului nu mai este recompensatã financiar. Sistemul fiscal este însã o preocupare permanentã a politicienilor care modificã permanent grila de impozitare;

j) norocul, sansa, relatiile. Numerosi economisti aratã cã desi sunt elemente mai putin obiective sau economice, norocul, sansa si relatiile influenteazã sistemul distributiei veniturilor. Norocul unei persoane poate fi o informatie suplimentarã într-un moment cheie, descoperind o ofertã de muncã, sau sansa de a se afla la locul potrivit, la momentul potrivit etc. Ghinionul poate fi necazul unui accident sau al unei îmbolnãviri într-un moment vital al existentei, sau lipsa unei informatii utile etc. Sansa sau nesansa sunt la fel, elemente imprevizibile pe care la o analizã comparativã unii par a fi altfel decât ceilalti, unii cu sanse mai mari decât altii. Relatiile sunt o consecintã a mediului de familie din care provine individul, precum si a capacitãtii sale de a mentine o relatie de interes mai mult sau mai putin vizibil.

Distributia veniturilor este diferitã de la tarã la tarã. Inegalitatea veniturilor este mai pronuntatã în tãrile sãrace fatã de cele bogate. Statisticile aratã cã discrepanta cea mai mare a veniturilor adicã inegalitatea cea mai puternicã este în tãri precum Brazilia, Guatemala, Tanzania, etc.

Preview document

Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 1
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 2
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 3
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 4
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 5
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 6
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 7
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 8
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 9
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 10
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 11
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 12
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 13
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 14
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 15
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 16
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 17
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 18
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 19
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 20
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 21
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 22
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 23
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 24
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 25
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 26
Inegalitatea Veniturilor în Societate - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Inegalitatea Veniturilor in Societate.doc

Alții au mai descărcat și

Veniturile Factorilor de Productie

1. Recompensarea factorilor de productie Producerea de bunuri si servicii se poate realiza numai prin utilizarea si combinarea factorilor de...

Corupția în Romania- studiu de caz

1. Corupţia în România Corupţia este un fenomen mondial care se regăseşte la toate nivelele societăţii şi în toate domeniile de activitate. Însă...

Inegalități de venituri

Introducere “Gandesc ca in sanul omenirii exista doua feluri de inegalitate: una pe care o numesc naturala sau fizica, pentru ca este stabilita de...

Veniturile Agentilor Economici

1. Salariul: esenta, forme Dupa cum se stie, orice activitate economica este rezultatul combinarii a cel putin trei factori de productie,...

PIB versus PNB

Produsul intern brut P.I.B. Pe teritoriul unui stat lucrează adesea firme străine. Suma produselor finale realizate aici, de catre producătorii...

Veniturile

1.Formarea veniturilor Prin intermediul vânzării-cumpărării sau altor operaţiuni, toate bunurile devin nişte venituri,procese la care, în mod...

Durabilitatea în Politicile Europene

Conceptul de dezvoltare susţinută sau durabilă aparţine teoriei noi a dezvoltării economice, ea însăşi ramură relativ nouă a teoriei economice...

Mediul Extern al SC Agdesy SRL - Oportunitati si Restrictii

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Te-ar putea interesa și

Clase Sociale

Subiectul „clase sociale” este în general un subiect complex; compexitatea creste atunci când se întreprinde o analiza a claselor sociale într-o...

Rezoluțiune și reziliere

Introducere În această lucrare, s-a încercat cercetarea fenomenului inegalității dintre venituri în societățile umane și bunăstarea populatiei....

Politica Fiscala si Influenta Ei

1.1. Fundamentarea teoretica a statului modern si aparitia primelor conceptii economice Dupa prabusirea Imperiului Roman, timp de o mie de ani,...

Costuri ale Creșterii Economice

INTRODUCERE Deşi creşterea economică este un fenomen dezirabil prin prisma beneficiilor pe care le creează, aceasta presupune şi costuri generate...

Inegalități de venituri

Introducere “Gandesc ca in sanul omenirii exista doua feluri de inegalitate: una pe care o numesc naturala sau fizica, pentru ca este stabilita de...

Politici Fiscale de Stimulare a Creșterii Economice și Eficiența Lor

- Introducere Sistemul constituie ”orice secțiune a realitații în care se identifică un ansamblu de fenomene, obiecte, procese, concepte, ființe,...

Politici sociale și indicatori sociali

Capitolul 1. Politicile sociale Politica socială definește setul de politici publice ce urmăresc realizarea protecției sociale și a bunăstării. Ca...

Excludere, democrație, justiție

Excluderea socială devine o problemă din perspectiva democraţiei, ce poate fi interpretată din perspective multiple cum ar fi cele ale sărăciei,...

Ai nevoie de altceva?