Inflația

Ce este inflatia?

Inflatia este procesul de crestere semnificativa si persistenta a nivelului preturilor.

Inflatia reprezinta acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in economie depaseste necesarul real de moneda, ducand la cresterea generalizata a preturilor si la scaderea puterii de cumparare a banilor.

Cand inflatia lucreaza, consumatorii cheltuiesc mai multi bani pentru aceleasi marfuri si servicii pe care anterior le-ar fi putut cumpara cu bani mai putini.

Scaderea de cumparare a banilor, consta in relevarea faptului ca in decursul unei perioade relativ lungi, volumul bunurilor si serviciilor ce se cumpara intr-o economie scade in comparative cu masa monetara si nivelul preturilor. Aceasta se determina ca un raport intre masa monetara si nivelul preturilor, aratand cate bunuri si servicii se pot cumpara cu cantitatea de bani existenta in economie, la un nivel dat al preturilor.

Elasticitate a ofertei, cresterea sau scaderea volumului fizic al bunurilor economice in raport cu variatia veniturilor, sunt decisive pentru instalarea starii de inflatie.

Nu orice sporire a preturilor inseamna inflatie. Inflatia este inainte de toate, un fenomen monetar, fiind legata de excedentul de masa monetara peste nevoile reale ale economiei, determinate de oferta de bunuri si servicii scazuta.

Procesul inflationist are o istorie indelungata si s-a manifestat de-a lungul timpului cu intensitati diferite si cu schimbari de sens. Astfel, perioadele in care inflatia s-a manifestat puternic in viata economica au fost consemnate de catre istorici, prima astfel de mentiune datand din secolul al III-lea, cand Imperiul Roman de Apus a traversat o grava criza economica. Un alt moment istoric care a cunoscut o inflatie de proportii a fost trecerea de la bani din metale pretioase la cei de hartie.

Pe termen lung inflatia este prezenta in orice economie. Fenomenul nu poate fi controlat in totalitate, si in acelasi timp nu este dezavantajos pentru toata lumea. Cei care anticipeaza corect evolutia inflatiei pot mereu gasi metode de a se imbogati, in detrimentul celor care nu o pot anticipa.

Cum se calculeaza?

Exista mai multe formule de calcul folosite pentru masurarea inflatiei, printre cele mai cunoscute fiind indicele general al preturilor sau indicele sintetic al preturilor. Acesta, cu toate ca are anumite insuficiente, exprima, in linii generale, cresterea preturilor ca fenomen de ansamblu care afecteaza economia. Nu orice crestere a indicelui general al preturilor este expresia directa a inflatiei. Deci, pentru a trage o concluzie corecta cu privire la natura inflationista sau a cresterii indicelui general al preturilor, adesea, sunt necesare nformatii si analize suplimentare.

Alti indici importanti ar fi:

a) indicele preturilor bunurilor de consum (IPC);

b) indicele preturilor de productie (IPP);

c) deflatorul PIB.

Indicele preturilor bunurilor de consum (IPC) masoara evolutia preturilor unui cos de produse semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o gospodarie reprezentativa. Componentele acestui cos si ponderea acestora in cheltuielile totale sunt determinate de catre Institutul National de Statistic ape baza unor studii efectuate prin sondaj asupra gospodariilor din Romania.

Indicele preturilor de productie (IPP) masoara evolutia preturilor in stadiile anterioare consumului final, respective preturile materiilor prime, al semifabricatelor si ale produselor finite inainte de a fi livrate pe piata.

Indicele general al preturilor (IGP) masoara evolutia tuturor preturilor din economie, respectiv atat a preturilor bunurilor consumate de catre gospodarii cat si a preturilor bunurilor care intra in procesele de productie. Acesta reprezinta cel mai general mod de masurarea la inflatiei.

Deflatorul PIB arata evolutia nivelului mediu al preturilor tuturor bunurilor si serviciilor incluse in PIB, si se calculeaza astfel:

Deflatorul PIB = PIB nominal/ PIB real *100.

Diferenta dintre IGP si deflatorul PIB provine din structura diferita a bunurilor si serviciilor care sunt incluse in fiecare dintre acestea. Daca deflatorul PIB se calculeaza pe baza bunurilor si serviciilor produse in interiorul tarii, indicele general al preturilor se calculeaza tinand cont si de produsele importate.

Cele mai generale masuri pentru inflatie sunt indicele general al preturilor si deflatorul PIB.

Pentru intelegeerea inflatiei, cea mai mare importanta o are cunoasterea mecanismului sau de declansare si desfasurare. In acest sens, punctual de pornire il reprezinta dezechilibrul pe care il marcheaza inflatia- intre volumul banilor aflati in circulatie in comparative cu volumul bunurilor si serviciilor oferite de piata. Cu alte cuvinte, in momentul in care se tiparesc prea multi bani, cresterea preturilor apare natural.

In timp ce majoritatea consumatorilor vad in inflatie un fenomen intru totul negativ, nu acelasi lucru se poate spune despre economisti. Surprinzator, o inflatie cu rata mica poate fi considerate pozitiva la nivelul macroeconomiei. Spre exemplu, inflatia este considerate un principal stimulant pentru individ de a investi si de a nu pasa banii “la cioarap”. La nivel global, inflatia ofera bancii centrale posibilitatea de a stimula dezvoltarea economiei.

Indiferent de cauzele care genereaza acest dezechilibru, banii in plus de care dispun agentii economici reprezinta de fapt o cerere de bunuri si servicii nesatisfacuta. Daca din diferite motive ( insuficienta factorilor de productie, imposibilitatea de a mari eficienta lor, progresul tehno-stiintific lent etc.) volumul bunurilor si serviciilor romane in urma masei monetare, aceasta situatie determina o crestere a preturilor, pentru marfurile si serviciile care pot fi oferite si scaderea proportional a puterii de cumparare a banilor.

Formele de manifestare ale inflatiei

In functie de marimea indicelui preturilor de consum se disting urmatoarele forme ale inflatiei:

• inflatia taratoare: reprezinta treapta inferioara si suportabila a procesului inflationist, cand rata anula de crestere a preturilor este de pana la 5%;

• inflatia moderata: cand rata anuala de crestere a preturilor este cuprinsa intre 5% si 10%;

• inflatia rapida: cand indicele de cresterea a pretuilor este cuprins intre 10-15%;

• inflatia galopata: cand rata anuala de crestere a preturilor depaseste 15%. Un astfel de tip de inflatie este present astazi intr-o serie de tari aflate in tranzitie spre economia de piata, precum si in unele tari in curs de dezvoltare;

• hiperinflatie: cand ritmul mediu de crestere a preturilor depaseste 50%. Milton Friedman spune ca hiperinflatia incepe in luna in care cresterea preturilor depaseste 50% si se termina in luna anterioara scaderii preturilor sub aceasta limita. Este numita si “dezordinea dezordinelor”.