Inflația

ABSTRACTUL

Stabilitatea maroeconomică devine un fenomen tot mai complicat de obținut în condițiile actuale, în care sistemele economice prezintă tot mai multe disfuncționalități. Economia unei țări este supusă mereu schimbărilor care nu țin doar de factori endogeni, fiind supusă modificărilor produse de procesul de globalizare care conduce la apariția unor fluxuri care pot influența evoluția indicatoriilor macroeconomici conturând o imagine de ansamblu în continuă mișcare.

Inflația reprezintă un factor socio-economic care induce schimbările de comportament ale populației, agenților economici și autorităților. În România, inflația a influențat schimbările structurale fundamentale din economia națională formând o nouă filozofie în ceea ce privește gestionarea resurselor , programul de investiții și reorganizarea activității economice.

cuvinte cheie: inflație, consumator, prețuri, stabilitate,

INTRODUCEREA

Lucrarea de față reprezintă un studiu al impactului inflației asupra situației economice și asupra comportamentului psiho-social al consumatorului. Ca și particularitate a studiului meu este situația evoluției inflației în țara noastră, ținând cont de un set de indici care infuențează trendul inflației. Analiza situației interne a inflației nu poate fi limitată doar la granițele naționale, dat fiind faptul că ne aflăm într-un proces de globalizare care presupune un anumit flux care provoacă modificări în ceea ce privește situația economică din România .

Inflația este un fenomen socio-economic care ilustrează o creștere generalizată și durabilă a prețurilor care poate crește competitivitatea între principalii actori economici, dar poate să aducă și efecte negative care să crească riscurile și incertitudinea în legătură cu situația economică națională.

INFLAȚIA, COMPONENTĂ A ECONOMIEI MODERNE

Inflația reprezintă un acord social, stabilit între populație, antreprenori și oficialități, stabilit la un anumit nivel care în decursul timpului poate suferi modificări. Inflația a indeplinit treptat o importanță tot mai mare a evaluării nivelului de trai, fiind cel mai mare dilatator al veniturilor reale al populației. Limitarea veniturilor prin majoarea prețurilor este considerată ca fiind o modalitate a guvernelor de a proteja standardul de trai.

Prețurile administrative și cele cu volatilitate ridicată( legume, fructe, ouă, combustibil) au avut o influență directă asupra creșterii economice( 4,1% în 2018) structurată pe dominanța consumului populației, cu investiții în ușoară reducere, incertitudinea dinamicii exporturilor și ritmul susținut al importurilor. Formarea de capital fix, reprezintă o prioritate pentru dezvoltarea unei creșteri economice durabile prin aportul fondurilor publice și atragerea de fonduri europene nerambursabile ,vor genera un fond pentru dezvoltarea capacității productive a economiei naționale.

La nivelul percepției ca fenomen economic, inflația este receptată ca o creștere generalizată și de durată a prețurilor și de reducere a puterii de cumpărare a unității monetare. Inflația nu are o acțiune punctuală, având o perioadă de desfășurare cu un spectru mai larg, analizând motivele continuității și predestinațiile sale. Evaluarea unei creșteri generale a prețurilor se concretizează în dimensiunea unui indice al produselor ținând cont de imporanța fiecărui produs în bugetul gospodăriei de nivel mediu. Rata efectivă a inflației resimțită de fiecare cetățean poate să aibă impact diferit la nivel de individ.

S.C.Koln este de părere că bunăstarea economică a unei țări nu va veni exclusiv din stabilitatea sa monetară , ideală, ci chiar din instabilitatea situației altor țări întrucât va exista întotdeauna ca bază de comparație, o situație mai puțin solidă decât cea proprie. De regulă, acesta se realizază pe baza unui indice al prețurilor care reprezintă o medie ponderată a prețurilor unui anumit număr de bunuri și servici.

Efectele economice ale inflației se manifestă diferit la nivel micro și macroeconomic. La nivel microeconomic are impact asupra reducerii competivității intreprinderilor, iar la nivel macroeconomic are efect asupra competivității în exterior prin diminuarea exporturilor și creșterea importurilor. Cele mai cunsoscute forme de manifestare ale inflației la nivel macroeconomic se impart în lentă și galopantă. Inflația lentă este datorată unor creșteri de prețuri lente cu rol in stimularea investițiilor( permite intreprinderilor nerentabile să funcționeze), producând mutații și agravarea tensiunii sociale. Inflația de tip galopant este rezultatul unei creșteri aberante a prețurilor care va determina deteriorări în structura economiei și penurie generală.

În cazul țărilor subdezvoltate limita finanțării investițiilor prin inflație este foarte coborătă, iar veniturile populației sunt atât de scăzute încât ele nu pot fi diminuate nominal și real pentru a stimula investițiile. În țările dezvoltate procesul de creștere prin intermediul inflației prezintă particularități în ceea ce privește procesl investițional. În acest caz discutăm de un nivel mai ridicat al veniturilor și de capacitatea de a plasa o parte în investiții sau în acumulări. Inflația nu poate constitui o sursă permanentă de finanțare. Procesul de investiție presupune o mărire de capital, printr-un spor de capital format din acumulări anterioare sau prezente provenite din veniturile obținute. Creșterea prețurilor produselor va duce o creștere nominală a veniturilor ale intreprinderiilor, rezultând o creștere a contribuțiilor către autorități.

Creșterea prețurilor din ultimele decenii se datorează crizei resurselor, în principal cele două șocuri petroliere, care în timp au dus la deformarea veniturilor nominale și reale la nivel macroeconomic. Inflația devine periculoasă pentru o națiune când ea se realizează peste nivelul folosirii depline a forței de muncă, precum și a altor factori de producție mobilizabili din economia națională.

Caracterul inflaționist constă în sărăcia celor cu venituri fixe și îmbogățirea celorlalți, scăzând puterea de cumpărare în mărime absolută concomitent cu cea în mărime relativă. Pentru cei cu venituri variabile are loc o relativă reducere a puterii de cumpărare a unității monetare ca urmare a creșterii prețurilor concomitent cu creșterea veniturilor acestor categorii de titulari.

Un alt efect al inflației duce la inegalitatea socială între categoriile de salariați care influențează polarizarea forței de muncă. Productivitatea unei anumite ramuri influențează caștigurile salariale și concomitent cu schimbari în structura economiei naționale. Productivitatea unei ramuri se va regasi în creșterea veniturilor care vor stimula rata inflației, afectând celelalte categorii sociale care nu sunt implicate direct în creșterea productivității acelei ramuri economice.