Instrumente de plată internaționale

Instrumente de plata internationale

Cambia ( trata ) , biletul la ordin si cecul sunt instrumente de plata internationale.

Sunt instrumente de plata , pentru ca pot fi preschimbate in lichiditati.

Platile internationale reprezinta componenta care asigura finalizarea tranzactiilor

economice sau satisfacerea unor cerinte individuale ca urmare a relatiilor care se stabilesc

intre parteneri.

Aceasta componenta foloseste instrumente de plata care circula in cadrul

sistemului international bancar pe baza unor reglementari la nivel international

elaborate de institutii de specialitate (Comitetul economic ONU, camere de

comert international, Banca Reglementelor Internationale, Banca Centrala

Europeana). Reglementarile de baza din acest domeniu sunt: Conventia

cuprinzand legea uniforma asupra cambiilor si biletelor la ordin – Geneva,

1930; Conventia cuprinzand legea uniforma asupra cecului – Geneva 1931;

Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivele documentare – Publicatia

nr. 500 a Camerei Internationalae de Comert de la Paris; Reguli uniforme

privind incasourile – Publicatia nr. 522 a Camerei Internationale de Comert de

la Paris.

Intre bancile care participa la decontarile internationale se incheie

conventii de plati in care se prevad instrumentele de plata, regulile care

guverneaza desfasurarea platilor si sistemul de drept care se aplica (in principiu

se foloseste dreptul din tara unde se afla banca platitoare).

Plata prin utilizarea cambiei si biletului la ordin se numara printre cele mai

vechi tehnici de plata, oferind un grad de securitate ridicat partilor implicate.

BNR efectueaza operatiuni cu cambii in cadrul propriei sale activitati, iar prin intermediul Directiei Decontarea Operatiunilor Bancare a elaborat Normele Cadru privind comertul cu cambii realizat de societatile bancare si celelalte societati de credit.

Cambia (trata) este un titlu de credit utilizat ca instrument de

plata prin care un creditor (numit tragator) da dispozitie debitorului

sau (numit tras) sa plateasca o anumita suma unui tert (numit

beneficiar), la o anumita data si într-un loc stabilit, fara a indica

operatiunea care a generat creanta.

Locul efectuarii platii – daca acesta nu este precizat se subîntelege

a fi domiciliul trasului. În cazul în care cambia cuprinde o clauza expresa prin

care este platibila la domiciliul unui tert (cambie domiciliata), se prezuma ca

plata va fi efectuata de catre tert, la domiciliul sau. Clauza domicilierii platii

poate fi inserata în cambie fie de catre tragator, cu ocazia emiterii titlului, fie de

catre tras, cu ocazia acceptarii cambiei.În comertul international, exportatorul

apare, de regula, atât în calitate de tragator cât si de beneficiar.

Caracteristica principala a cambiei care o deosebeste de alte instrumente de plata este

transferabilitatea acesteia, adica posibilitatea de a se schimba creditorul de mai multe

ori, realizand astfel stingerea unor obligatii in lant cu acelasi instrument. Astfel,

creditorul initial care este in posesia unui document de creanta asupra debitorului initial

are la randul lui anumite obligatii de plata catre un creditor pe care le poate stinge prin

predarea, sub semnatura, a cambiei. Creanta debitorului initial ramane valabila ca suma si

termen, numai ca datoria se va plati noului creditor. In continuare, pot avea loc mai multe

circuite, deci cambia se transfera de la un creditor la altul si implicit are loc transferul

de creante sau cesiunea de creante. Aceasta calitate de transfer a facut din cambie un

instrument deosebit de util in relatiile comerciale si financiare, in special

internationale, si asa se explica extinderea si longevitatea acesteia in conditiile in care

au aparut si alte instrumente de plata mai operative. In cazul platilor prin utilizarea cambiei, se asigura certitudinea, datorita acceptarii cambiei de catre tras. Acceptarea cambiei se realizeaza prin scrierea pe cambie a cuvantului “acceptat” sau a unei expresii echivalente insotita de semnatura trasului. Acceptarea trebuie sa mentioneze data zilei cand este facuta, dar si o acceptare nedatata naste obligatia de plata a trasului.

Tragatorul poate interzice prezentarea cambiei la acceptare printr-o mentiune expresa sau poate stipula ca prezentarea spre acceptare nu va avea loc inaintea unei anumite date.

Dupa scadenta, cambia nu mai poate fi prezentata la acceptare, ci numai la plata.

Acceptarea cambiei are ca efect modificarea pozitiei trasului, care devine, astfel, debitorul beneficiarului, obligat solidar cu tragatorul, girantul si avalistul cambiei. Acestia din urma vor fi obligati sa plateasca numai in cazul refuzului de plata din partea trasului.

Revocarea acceptarii reprezinta stergerea „mentiunii” acceptare, pe car e o poate realiza trasul, atata timp cat detine cambia. Revocarea se poate efectua prin radierea inscriptiei de acceptare sau acoperir ea ei cu una sau mai multe linii sau prin inscrierea cuvantului “anulat”.

Aceasta nu are efect daca se produce dupa ce trasul l-a instiintat in scris pe posesorul titlului sau pe oricare alt semnatar ca a acceptat cambia.

Refuzul acceptarii se constata prin intocmirea unui protest de neacceptare, in forma autentica, inainte de expirarea termenului prevazut pentru prezentarea la acceptar e. Refuzul devine operabil si in conditiile in care, trasul poate cere sa-i fie facuta a doua prezentare.. Cambia moderna, reglementata prin Legea din 1994, se caracterizeaza prin forma si standard de continut bine stabilite, si circula de la beneficiar la tras prin intermediul societatilor bancare unde acestia isi au deschise conturile curente; fata si reverso-ul cambiei sunt impartite in cate 7 parti distincte a caror dimensiune este prezentata in Normele specifice cambiei. Locul lor este bine stabilit pentru a usura controlul cambiei ca instrument de plata la ghiseele societatilor bancare