Investițiile Străine Directe în România

România, ca de altfel toate statele din centrul si estul Europei, are la rândul sau o serie de motivatii obiective si subiective ce stau la baza interesului fata de investitiile straine directe dintre care putem retine, mai ales, urmatoarele:

A Nevoia de capital în vederea retehnologizarii, a refacerii economice în urma restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic, cel al economiei de piata, constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital strain. Trecerea la economia de piata presupune câteva mutatii de esenta în structurile economice. Implementarea proprietatii private ca forma preponderenta în economie devine o cerere, de prim ordin, a tranzitiei

Fara o rapida aliniere la cerintele moderne ale economiei mondiale, economiile fostelor state comuniste risca sa intre într-un periculos regres.

B Transferul de tehnologie si de know-how este de asemenea, una din marile motivatii ale interesului fata de capitalul strain. Este pentru oricine destul de clar ca progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras în favoarea economiilor în tranzitie. Ori, una din caile de prima aplicabilitate în realizarea acestui deziderat poate consta tocmai în asocierea cu parteneri straini din tarile dezvoltate si prin atragerea de capital sa se faciliteze accesul la aceasta tehnologie. Prin aceasta, producatorii din tarile în tranzitie vor putea fi pusi în situatia de competitivitate pe piata mondiala si vor putea avea acces la piata externa cu propriile produse..

C Preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a restructurarilor necesare reusitei tranzitiei. Printre factorii sinergici cu efecte determinante în cresterea si dezvoltarea economica, managementul tânar inovativ si cu rol pozitiv, este considerat de Centrul de Cercetari Economice din Japonia ca deosebit de important. De asemenea, fostul cancelar german Helmut Schmit, economist recunoscut, declara cu ani în urma ca la baza rapidului progres al economiei germane postbelice a stat buna organizare a activitatii economice si de productie, alaturi de disciplina specifica acestui popor.

D Accesul la piata occidentala cu pretentiile sale ridicate, constituie, de asemenea, o motivatie serioasa a atragerii de investitii straine directe. Produsele obtinute în cadrul unor participari straine la fabricatie au acces mult usurat pe pietele externe, mai ales daca si când acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain în tara de origine. În multe cazuri rezultatul unor astfel de cooperari, ce au ca obiect realizarea de investitii si produse în comun, se pot bucura chiar de anumite facilitati la intrarea pe pietele statelor dezvoltate, facilitati ce pot viza diferite autorizari, omologari, asimilari, etc., precum si facilitati de ordin vamal, fiscal sau de alta natura.

2. Evolutia ISD în România în perioada de tranzitie

În perioada 1992 – 1997volumul investitiilor straine în România a crescut, desi cu mici reculuri în anii 1995 si 1997, stocul acestora ajungând de la 87,3 mil. dolari în 1990 la 1594,8 mil. dolari la finele anului 1997, perioada în care numarul de societati cu participare de capital strain a crescut de la 1427 la 42464. (vezi tabelul 17)

- Sursa: Raportul anual al BNR privind balanta de plati si pozitia investitionala internationala a României – 1995; ** Tribuna Economica, 4/23 ian. 1997 date al 27.12.96

- Analiza datelor de mai sus reliefeaza, totodata, o crestere a volumului mediu de capital extern pe firma – investitie de la 61.177 dolari la 78.627 dolari în aceeasi perioada, cu toate ca în anii 1991 acest nivel a fost de numai 21.909 dolari pe firma, iar 1993 chiar de 15.393 dolari, cresterile mari înregistrându-se în 1994 si 1995, la care modificarea Legii nr. 35 privind investitiile straine prin cresterea plafoanelor capitalului extern a avut o influenta decisiva.

- Volumul mediu, relativ mic, de capital strain pe firma, este în concordanta cu orientarea acestor investitii, în cea mai mare parte, îndreptate spre sectoare cu sanse sporite de recuperare rapida cum ar fi comertul, turismul, investitii si servicii, industria alimentara si usoara, sectoare care nu necesita investitii de mare anvergura.