Investitiile Straine in Romania

Referat
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 2939
Mărime: 155.41KB (arhivat)
Cost: 3 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Scutariu Liviu
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA

Cuprins

I. INVESTIŢIILE STRĂINE – ELEMENTE DEFINITORII

1.1. Definirea investitiilor straine

1.2. Tipuri de investitii

1.3. Tipuri de investitori

1.4. Efectele investitiilor straine asupra economiei

1.5. Evoluţia ISD în România şi alte ţări membre ale UE în perioada 1991– 2008

II. STUDIU DE CAZ –.McDonald's Corporation

III. CONCLUZII

IV. BIBLIOGRAFIE

Extras din document

I. INVESTIŢIILE STRĂINE – ELEMENTE DEFINITORII

1.1.Definirea investitiilor straine directe

Investitiile straine sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei intreprinderi. O investitie directa straina poate insemna o achizitie, o fuziune, o noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire.

Investiţiile străine directe au câmp de manifestare atunci când într-o ţară nivelul cererii de investiţii este mai mare decât volumul economiilor interne. Se creează premise ca economiile din alte ţari să fie atrase pentru a compensa deficitul intern de resurse financiare. De regulă aceste fluxuri financiare provin din ţările dezvoltate având loc un transfer net de resurse ca urmare a faptului că economiile în aceste ţări depăşesc cererea internă de investiţii.

1.2.Tipuri de investiţii

In economie există mai multe tipuri de investiţii. Unele dintre acestea presupun tranzacţii financiare între agenţii economice, altele presupun implicarea în tranzacţii şi a unor bunuri materiale cum ar fi clădirile, echipamentele industriale, mijloacele de transport etc. În primul caz, investitorul intră în posesia unor active specifice: acţiuni, obligaţiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. În al doilea caz activele rezultate au cu totul altă natură: fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine.

În primul caz este vorba despre investiţii financiare, iar în al doilea caz de investiţii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisă, deoarece cele două tipuri coexistă. Trebuie de reţinut că în perioadele precapitaliste majoritatea investiţiilor reale nu implicau nici un fel de tranzacţii financiare. În societatea modernă, aproape orice investiţie reală are şi o importantă latură financiară. De la cel mai mic magazin până la marile corporaţii internaţionale, activitatea de investiţii se sprijină pe credit, acţiuni, obligaţiuni etc.

1.3.Tipuri de investitori

Termenul “speculaţie” este folosit de multe ori în sens peiorativ. Nu există vreo diferenţă de esenţă între ce le două concepte: cel de investitor şi cel de speculator. Speculatorul reprezintă un tip aparte de investitor, care se individualizează printr-un comportament specific:

- speculatorul are o atitudine diferită faţă de risc, în comparaţie cu investitorul obişnuit : primul este atras puternic de investiţiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea preferă un risc cât mai scăzut;

- decurgând din această atitudine, speculatorul mizează pe un profit anormal de mare corespunzător cu riscul pe care şi-l asumă, în timp ce investitorul obişnuit contează pe un câştig normal de mare;

- speculatorul acţionează mai mult pe termen scurt, în timp ce pentru o investiţie obişnuită orizontul de timp este relativ mai mare;

- în timp ce majoritatea agenţilor economici consideră că informaţiile şi semnalele furnizate de piaţă sunt corect interpretate de către toţi, speculatorul crede că are un avantaj informaţional faţa de ceilalţi,anticipând o evoluţie pe care alţi nu o întrevăd;

1.4. Efectele investitiilor straine asupra economiei

Din punct de vedere conceptual, implicaţiile pozitive si negative la nivel macroeconomic se referă, în principal, la următoarele aspecte:

Susţin creşterea economică , fapt ce se realizează diferenţiat funcţie de forma pe care o îmbracă investiţia străină directă. În cazul unei investiţii „pe loc gol” (greenfield), creşterea economică se datorează creării unei noi capacităţi de producţie, locurilor de muncă suplimentare, apariţiei unui nou consumator şi plătitor de taxe. În cazul participării la privatizare, efectele pozitive apar în situaţia eficientizării activităţii agentului economic şi creşterii competitivităţii acestuia, permiţând supravieţuirea pe termen lung a întreprinderii privatizate.

Stimulează investiţiile interne,întrucât producătorii autohtoni vor fi interesaţi în creşterea eficienţei activităţii şi îmbunătăţirea calităţii output-urilor fie pentru a face faţă concurenţei datorate prezenţei investitorilor străini în sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobândi calitatea de furnizori ai investitorului străin. În plus, firmele locale pot dobândi acces la canalele de distribuţie ale investitorului străin, caz în care vor fi interesate în creşterea producţiei şi a calităţii bunurilor realizate.

Sprijină restructurarea şi privatizarea, aspect care prezintă o importanţă deosebită în cazul statelor central şi est europene, în special în cazul firmelor care necesită un volum mare de capital şi capacitatea de a reorganiza şi eficientiza activitatea. Astfel, investitorii străini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizării, în măsura în care efectuează ulterior investiţii în vederea eficientizării rapide a activităţii firmei.

Susţin creşterea investiţiilor de capital , datorită accesului investitorilor străini la sursele externe de capital. În cazul în care pieţele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanţarea unor proiecte importante, investiţiile străine pot acoperi acest deficit deoarece reprezintă o sursă directă de capital străin. Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanţei de plăţi externe, prin finanţarea deficitului de cont curent.

Generează efecte pozitive asupra balanţei comerciale, dacă investitorul direct produce prioritar pentru export sau în cazul producţiei destinate pieţei interne care substituie importurile.

Susţin creşterea veniturilor la bugetul statului datorită apariţiei de noi contribuabili în economia ţării gazdă. Chiar şi în cazul în care se acordă anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creşterii încasărilor din impozitele pe salarii.

Creşterea importurilor , reflectată negativ asupra soldului balanţei comerciale, se datorează importului de maşini şi utilaje finanţat de investitorul străin, fără de care implementarea investiţiei nu ar fi posibilă.

Creşterea şomajului datorită restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul eficientizării rapide a activităţii. Este evident că, în acest caz, se poate înregistra o reducere a numărului locurilor de muncă în întreprinderile privatizate.

1.5.Evoluţia ISD în România şi alte ţări membre ale UE în perioada 1991– 2008

Fenomenul investitiilor straine a înregistrat cea mai accentuată dinamică în ultimul deceniu al secolului trecut, vârful fiind atins în 2000. Sfârşitul anului 2000 aduce o restrângere a ISD, determinată de evoluţia economică globală precum şi de o serie de evenimente conjuncturale care au influenţat puternic, în sens negativ mişcările internaţionale de capital.

Astfel, în 1991 fluxurile mondiale de ISD au fost de 571 milioane de dolari şi au crescut în 2007 la 1.833.324 milioane de dolari, ceea ce înseamnă o creştere de 11,8 ori. Creşterea a fost continuă până în 2000, când intrările de ISD au fost de aproape 1.400.000 milioane de dolari, dar au scăzut în 2001 la 824.444 milioane de dolari. Pe fondul recesiunii globale, ISD au scăzut şi în următorii doi ani, ajungând în 2003 la circa 40% faţă de nivelul din 2000. Perioada 2004-2008 a fost una de revenire, dejaîn 2006 depăşindu-se nivelul atins în 2000.

În ceea ce priveşte ISD din România, putem observa o creştere continuă până în anul 2001 când nivelul ISD este de 1.157 milioane de dolari americani. În 2002 are loc o foarte uşoară scădere, apoi din 2003 începe din nou creşterea ISD, atingând în 2006 valoarea de 11,365 milioane de dolari, fiind de 284 de ori mai mare decât în anul 1991.

Preview document

Investitiile Straine in Romania - Pagina 1
Investitiile Straine in Romania - Pagina 2
Investitiile Straine in Romania - Pagina 3
Investitiile Straine in Romania - Pagina 4
Investitiile Straine in Romania - Pagina 5
Investitiile Straine in Romania - Pagina 6
Investitiile Straine in Romania - Pagina 7
Investitiile Straine in Romania - Pagina 8
Investitiile Straine in Romania - Pagina 9
Investitiile Straine in Romania - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Investitiile Straine in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Politica Economică a Franței

Franța Capitolul 1. 1.1 Prezentare generală Franţa este o ţară situată în Europa de Vest, dar care cuprinde şi diverse insule şi teritorii...

Zona Unica de Plati in Euro - SEPA

Introducere La nivel mondial, sistemele de plăţi şi sistemele de decontare au dobândit o importanţă deosebită în special în ultimele decenii,...

Investițiile Străine în România

CAP. 1. Introducere în sfera investiţiilor străine. 1.1. Conceptul de investiţie. Introducere. Investiţia semnifică orice tip de cheltuială de...

Investitiile si Rolul Lor in Economie

INVESTITIILE SI ROLUL LOR IN ECONOMIE Investitiile sunt o categorie de cheltuieli care angajeaza cel mai mult viitorul, în sensul ca de ele...

Piata Mondiala a Tutunului

Istoric Tutunul este o plantă care îşi are originea în America de Nord şi de Sud, unde era folosit pentru fumat şi în scopuri medicinale...

Sistemul Economic al Germaniei

GERMANIA 1. PREZENTARE GENERALĂ Denumirea oficială: Republica Federală Germania (Bundesrepublik Deutschland) Date generale Germania este a...

Piețele de capital în România

Piata de capital este termenul general folosit pentru a desemna piata în cadrul careia sunt vandute si cumparate instrumente financiare. Aceasta...

Investitii Directe Straine in Romania

In economie, exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun reactii financiare intre agentii economici, altele presupun...

Ai nevoie de altceva?