Istoria economiei României

I. ECONOMIA ROMANIEI IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL

1. Economia Romaniei in perioada neutralitatii 1914-1916. Situatia industriei, agriculturii, comertului, finantelor publice si a circulatiei monetare.

Declansat in iulie 1914 prin atacarea Serbiei de Austro.-Ungaria el a antrenat treptat 28 de tari luand un caracter mondial. Daca pentru marile puteri constituie in doua mari blocuri politico-militare Puterile Centrale (Germania As.-Ungaria) si Antanta (Franta, Anglia, Rusia) participarea la razboi urmarea reimplinirea coloniilor, a sferelor de influenta si a pietelor, pentru statele mici si mijlocii cum era si Romania, participarea la razboi a avut cu totul o alta semnificatie. Statele mici si mijlocii ce au fost antrenate la marea conflagratie mondiala urmarea sa-si realizeze statul national (Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia) sau sa-si deserveasca unitatea si statul national cum era cazul Romaniei, mai mult decat oricare razboi, primul razboi mondial a prilejuit nu numai o mare desfasurare de forte, ci si o uriasa incordare a potentialului economic al tarilor participante. In ajunul izbucnirii primului razboi mondial, capitalismul in Romania se afla in prima faza de dezvoltare. Sub aspect economic, Romania era in aceasta perioada o tara agrara, cu o industrie in curs de dezvoltare, dar restransa. In ansamblul economiei dominau relatiile capitaliste, impletite insa cu puternice ramasite feudale in agricultura. In fata Romaniei se puneau in aceasta perioada un sir intreg de probleme:

a) desavarsirea procesului de infaptuire a statului national;

b) ridicarea potentialului economic al tarii;

c) infaptuirea unor reforme democratice si in special o noua legiuire agrara care sa solutioneze in taranimi, consolidarea independentei economice si politice. In acelasi timp datorita asezarii geografice, a importantei strategice, a legaturilor si resurselor sale, Romania era tinta actiunilor de expansiune economica ale monopolurilor straine, care patrunsesera in economia tarii si detineau pozitii puternice. Izbucnirea razboiului impunea Romaniei, legata prin tratatul din 1883 de germania si Austria-Ungaria, sa-si precizeze pozitia. Cea mai buna solutie de adoptat a fost neutralitatea. Romania a ramas neutral intre 1914-1916, dar avea sa se confrunte cu doua mari probleme:

- starea de razboi a influentat puternic economia tarii, rupand numeroase relatii, raporturi si legaturi economice;

- pe de alta parte perspective intrarii in razboi a impus masuri de pregatire.

Odata cu izbucnirea razboiului o serie intreaga de ramuri ale industriei romanesti s-au gasit dintr-o data in fata unor mari dificultati. Ramurile care exportau industria forestiera, petrolul, mineritul si altele au fost rupte de pietele lor traditionale de export si au fost nevoite sa-si restranga treptat activitatea. Din cauza razboiului marile puteri industriale din apus au introdus mari restrictii la export, fapt ce facea anevoioasa si adesea imposibila promovarea industriei romanesti, a materiilor prime din import, a masinilor, utilajelor si a pieselor de schimb. Drept urmare activitatea economica si-a restrans activitatea, preturile au inceput sa creasca, productia s-a redus, o parte din forta de munca a fost concediata.

Intreruperea legaturilor economice cu puterile industriale europene au afectat si procesul pregatirii Romaniei pentru o eventuala participare la razboi. Ca urmare a slabei sale dezvoltari economice, a dependentei fata de industria occidentala, Romania nu era in masura sa produca in interior cele necesaare pregatirii militare pentru ducerea unui razboi la nivelul tehnicii de atunci. Inzestrarea armatei – cu toate cheltuielile facute – era insuficienta. In tara nu existau decat trei mari unitati specializate in dotarea armatei (Arsenalul armatei, Pirotehnia Cotroceni si Puberia) dar si acestea erau dotate cu mijloace tehnice restranse si neadaptate pentru producerea unui armament modern si in cantitati suficiente. Slaba dotare tehnica si insuficienta acesteia facea ca Romania san u fie in masura sa duca un razboi de lunga durata. In aceasta situatie guvernul a luat o suta de masuri menite sa asigure minimul de 30% din necesarul dotarii armatei, diferenta urmand a fi acoperita din import sau de la aliati. Desi in 1915 a fost creata o Comisie tehnica industriala, transformata in “Directia generala a muntilor” nu s-a putut realize nici acel minim de 30% din necesarul dotarii. Cauzele acestei situatii au fost: slaba dezvoltare si dotare a ramurilor metalurgice, chimice, constructoare de masini, lipsa unor materii prime, utilaje si piese de schimb a specialistilor, imposibilitatea procurarii din import a unor componente, materii prime, utilaje, starea de neutralitate facea ca nici una din taberele breligerante san u se arate dispuse sa sprijine dotarea si livrarea cu materiale a Romaniei, speculatiile, evaziunile de fonduri au facut ca o mare parte din sumele alocate pregatirii sa nu-si atinga tinta. Nici pe plan intern si nici din import nu s-au procurat cele necesare armatei. Aceasta stare a avut repercursiuni asupra desfasurarii razboiului – cand in pofida eroismului de care a dat dovada – armata noastra a fost infranta in primele ciocniri de armatele desmane mult mai bine inzestrate tehnic.

Sub aspectul productiei, agricultura nu a avut prea mult de suferit de pe urma razboiului. In schimb, razboiul a adus prejudicii importului de cereale desi, statul a intervenit prin masuri de inlesnire a comertului exterior de cereale.

Comertul exterior a avut cel mai mult de suferit odata cu izbucnirea razboiului mondial. Inchiderea stramtorilor Dardanele si Bosfor de catre turci a dat o lovitura puternica relatiilor comerciale ale Romaniei cu Anglia, Franta, Belgia, Olanda. Situatia create de razboi era in favoarea Puterilor centrale care prin acordurile cu guvernul roman, au absorbit, in anul 1915, 78% din exportul romanesc.