Istorie economică

procesului constituirii poporului român si a limbii române. Fara un cadru statal dezvoltarea revolutiilor feudale a fost încetinita, îngreunata, ele ramânând la un stadiu incipient timpuriu. Nu întâmplator dupa constituirea statelor feudale românesti: Transilvania sec. XIV, Tara Româneasca (1330), Moldova (1359), Dobrogea 1370 are loc o dezvoltare a relatiilor de productie.

Viata economica a feudalismului românesc se desfasoara conform celei a feudalismului universal. Agricultura este ramura de baza a economiei feudale. Ea are de regula un caracter extensiv. Mineritul continua ca se practice în tarile române. Cercetarile arheologice aduc dovezi despre obtinerea mineritului de fier pe ambele laturi ale Carpatilor, dar el se practica mai intens în Transilvania.

În schimburile de marfuri pe teritoriul patriei noastre, un rol important l-au avut negustorii straini de la gurile Dunarii în special genovezii, dar si drumurile comerciale care strabateau teritoriu tarii noastre legând Europa de Asia.

În aceasta perioada se cristalizeaza structura sociala si de clasa a societatii feudale românesti. Procesul de aservire a taranimii este mai lent în Tara Româneasca si Moldova unde întâlnim o taranime libera, numeroasa si puternica. În schimb, sub impulsul dominatiei regalitatii maghiare acest proces este mai rapid în Transilvania si el cuprinde de regula taranimea româneasca. Aceasta aservire a obstilor satesti se accentueaza în sec. XIII în Transilvania; ea fiind legata de organizarea domeniilor feudale si va cuprinde în general populatia româneasca, îndeosebi în zonele unde va avea loc colonizarea sasilor si secuilor.

Aceasta perioada din istroia patriei naostre se desfasoara în conditiile luptei pentru centralizarea puterii statului feudal românesc, a apararii functiei sale statale, iar catre sfârsitul etapei a instaurarii regimului dominatiei otomane asupra tarii Românesti si Moldova si a asezarii în 1699 a Transilvaniei de Imperiul Habsburgic. Totodata aceasta perioada se desfasoara sub simbolul marii uniri înfaptuite de Mihai Viteazul în 1600 când pentru prima oara în istoria lor cele trei tari românesti formeaza un organism politic unitar, realizându-se totodata si prima unitate a vietii economice, a pietii românesti.

Viata social-economica a acestei perioade a îmbracat urmatoarele caracteristici:

1.În raport cu perioada precedenta, fortele de productie vor cunoaste o implusionare, aceasta fiind în strânsa legatura cu constituirea cadrului statal politic românesc.

2.Economia desi continua sa pastreze caracterul natural, totusi necesitatea crescânda de marfuri destinate schimbului, impulsionarea comertului, crearea cadrului statal ce garanta activitatea economica vor impulsiona transformarea, e adevarat lenta, a acesteia într-o economie de marfa deschisa.

- Intensele schimburi si legaturile economice sociale si politice dintre cele trei tari românesti, vor genera caracterul complementar al economiei românesti al acestei perioade, interdependent.

- Dintre toate ocupatiile locuitorilor , agricultura continua sa fie cea mai bine relevata de izvoarele istorice si totodata, cea mai importanta. Se practica în continuare o agricultura extensiva sub impulsul nevoii crescânde de cereale. Tehnica agrara facea si ea progrese. Se foloseste plugul ca brazdar marit precum si plugul cu rotile si camion tras de mai multe perechi de boi ceea ce a condus la sporirea productiei agricole. Continua sa se practice cresterea vitelor. Se dezvolta cultura vitei de vie, pomicultura, legumicultura.

Alaturi de agricultura s-a dezvoltat exploatarea bogatiilor subsolului: aur, argint, fier, sare, meserii practicate din timpuri stravechi. Însemnatatea exploatarii subsolului este dovedita de colonizarea minerilor straini în Transilvania, carora li se acorda privilegii din partea puterii centrale. Si în Tara Româneasca si Moldova domnia manifesta interes pentru exploatarea aramei si mai ales a tarii.

Viata economica cunoaste în aceasta perioada o apreciabila dezvoltare si în sectorul mestesugurilor, acesta fiind mult mai bine conturat în Transilvania. Aici s.a dezvoltat o intensa viata oraseneasca înca din secolul al XIII-lea. Orasele transilvanene Sibiu, Brasov, Cluj, Sighisoara desfasoara o vie activitate mestesugareasca având strânse legaturi cu viata economica din Moldova si Muntenia. Dezvoltarea activitatii mestesugaresti în Transilvania este demonstrata de formarea breslelor ceea ce dovedeste existenta formelor de organizare medievala europeana.

Comertul este în strânsa legatura cu proprietatea economica din agricultura, mestesuguri si minerit. Tarile române prin strabaterea lor de drumurile comerciale ce legau Europa centrala de cea rasariteana Si Asia, Europa Apuseana de Peninsula Balcanica si M.Neagra devin o adevarata platforma comerciala internationala. Pe teritoriul Tarilor Române s-au nascut si dezvoltat importante centre comerciale genoveze (Chilia, Cetatea Alba). În aceasta perioada tarile române vor intra în circuitul economic european.