Japonia în economia mondială

1. Introducere

Impactul pe care Japonia l-a avut asupra lumii moderne este enorm. Deşi această ţară ocupă mai puţin de a treia sută parte din suprafaţa uscatului, deţine totusi o şesime din puterea economică mondială, economia acesteia fiind susţinută în toate domeniile de la informatică până la turism. Istoria acestui stat este bogată şi este interesant de urmărit cum Japonia s-a ridicat la un asemenea rang de mare putere. În cel de-al doilea război mondial a suferit pierderi inestimabile, iar consecinţele au fost pe termen lung, fiind dintre toate ţările de pe planetă, cel mai aproape de anihilare, este singura naţiune care a suportat vreodată un atac nuclear si totuși revenirea Japoniei în arena mondială a fost spectaculoasă. De asemenea este de remarcat cum statul nipon reușeste să impleteasca economia, ca și întreaga viața socială japoneză cu vechile tradiții. Această simbioză între economie și cultura străveche s-a dovedit a fi foarte profitabilă pentru Japonia.

Deși China a devenit a doua economie mondială în locul Japoniei în 2010, PIB-ul ei depăşindu-l pe cel al arhipelagului pe tot parcursul anului, Japonia rămâne unul din actorii principali pe scena globală, absenţa acestei ţări de la orice forum internaţional fiind de neconceput.

PIB-ul Japoniei, în termeni nominali, s-a ridicat la 5.474,2 miliarde de dolari, potrivit statisticilor publicate la Tokio, guvernul precizând că PIB-ul Chinei a atins la rândul său echivalentul a 5.878,6 miliarde de dolari. Economia a devenit a doua din lume, după Statele Unite, un loc ocupat de economia niponă din 1968. Este uimitor cum Japonia și-a păstrat locul vreme de 4 decenii, popor al carei populații este de 10 ori mai mică decât populația Chinei.

2. Situatia actuala a Japoniei si consecintele asupra economiei mondiale

Astăzi însa, la o lună după dezastrul natural din Japonia, se ridică mari semne de întrebare cu privire la potențialele pericolele vizavi de starea economică mondială și de cum vor influența cutremurul și tsunami-ul economia globală.

Întradevăr recenta recesiune globală a învațat comunitatea mondială cum să reacțio¬neze la criză, cum să găsească, pas cu pas, soluțiile potrivite, să invețe să modeleze o nouă economie, dar va reusi Japonia să-și revină după acest devasta¬tor cutremur și val ucigaș? Părerile sunt împărțite chiar și de marii economiști, însă ceea ce putem afirma cu siguranța este că acest dezastru a dezvăluit rolul jucat de Țara Soarelui Răsare în repartizarea muncii la nivel mondial. Un rol mult mai important decât au fost înclinați experții să creadă.

Sunt însă și păreri ale economiștilor care afirmă că desi situatia Japoniei este destul de fragilă, având în vedere că nici recuperarea din criză nu a fost completă, aceasta nu ar cauza pierderi foarte mari pentru economia globală întrucat Japonia exportă mai mult decât importă, iar o scădere a cererii în Japonia nu se va resimți prea mult în economia mondială. De exemplu doar 5% din exporturile SUA ajung în Japonia, iar din exporturile chinezețti doar 8%. În 2010, Japonia a contribuit doar la creșterea a 1,9% din totalul creșterii de 31,3% a exporturilor Chinei.

Analizând principalii parteneri ai Japoniei observăm că acețtia se află în mare parte în continentul asiatic (China 18,88%, Coreea de Sud 8,13%, Taiwan 6,27%, Hong Kong 5,49%) și cel american (SUA 16,42%). Europa pare așadar să nu fie atât de expusă, însa economia globală de astăzi este atât de interconectată încât, deși legăturile directe nu sunt importante, efectele pot veni pe canale total neașteptate.

Așadar principalul impact al crizei din Japonia se va resimți în lanțurile de aprovizionare la nivel global. Japonia este strâns integrată în rețelele de producție mondială și este un important furnizor, începând de la produse de care are toată lumea nevoie și până la oțel și la semiconductori. Deci, orice întrerupere a aprovizionării de componente și materiale în și din Japonia riscă să provoace probleme la operațiunile fabricilor din întreaga lume.

În continuare vă voi prezenta în mare contribuția Japoniei la nivel mondial dar și consecințele pentru fiecare domeniu de activitate

Electronică și electrotehnică

Sony, Panasonic, Toshiba cu siguranta va suna cunscut. Toți marii fabricanți niponi de aparatură elec¬tronică destinată marelui public și care reprezintă 14% din productia mondiala au înregistrat daune, fiind obligați să-și suspende o parte din activități. Impactul este important asupra prețului la componente și asupra întregii filiale. În plus, Japonia furni¬zează piețelor mon-diale 14% din ecranele LCD, contribuie cu 31% la producția mondială de console pentru jocuri video, cu 16% la productța de televizoare și cu 11% la cea de telefoane mobile. Printre altele, în ultimul trimestru al anului trecut, Japonia a livrat, la nivel global, 13,6% din memoriile DRAM și 35,7% din memoriile MND flash. Piața riscă rapid o penurie: stocurile pot acoperi cel mult câteva săptămani. Și chiar dacă producția va fi reluată la turatie maximă, regimul de aprovizionare va rămâne dificil din cauza restricționării furnizării de energie electrică. De altfel, IHS arată că prețul DRAM a avansat deja cu 7% de la seismul din 11 martie.

Industria auto și siderurgie

În 2010 au fost vândute, la nivel mondial, 9 milioane de automobile de producție niponă, alte 4,9 milioane în Japonia. Potrivit „WSJ”, pană la sfarsitul anului constructorii auto niponi vor trebui să cedeze din pozițiile deținute cu precaădere pe piețele emergente con¬cu¬ren¬ților din SUA, Coreea si Europa. Potrivit IHS Consulting, din cauza catas¬trofei seis¬mice din Japonia, producția mon¬dială de automobile s-ar putea reduce cu 30%. Simpla absenta a unei piese de schimb si a unei componente de vopsea a creat probleme pentru intre¬prin¬derile din Europa si SUA. Fabrican-ții de masini din întreaga lume cumpăra din Japonia componente electronice, piese elastice și de plastic, detalii pentru motoare. În plus, uzina Hitachi Automotive Systems asigură 60% din producția globală de senzori de aer, elemente folosite de Ge¬ne¬ral Motors, Ford, PSA Peugeot-Citroen, Renault-Nissan, Toyota si Volks¬wagen.

În ceea ce privește siderurgia, în 2010 Japonia a întrecut China, devenind cel mai mare exportator de otel. Totuși, estimează „WSJ”, deși se anticipează o diminuare a producției de oțel, piețele nu se vor confrunta cu o puternică vola¬tilitate. Pentru că majoritatea țărilor încă resimt consecințele recesiunii mondinale: potrivit World Steel Asso¬ciation, princi¬palele întreprinderi de resort din 64 de țari funcționează cu 82% din capacitate. Analiștii prognozează o scădere a pro-ducției de oțel a Japoniei cu 20% (cu 24 de milioane de tone anual) în decurs de trei luni. Motivul principal îl consti¬tu¬ie deficitul de energie electrică pe fon¬dul problemelor de la centrala Fukushima.