Județul Vrancea

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Judeţul Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atât din punct de vedere al altitudinii şi a formei de relief, cât şi ca origine şi vârste geologice.

În conformitate cu istoria lui geologică, teritoriul judeţului Vrancea este de origine sedimentară, întrucât suprafaţa sa corespunde cu ariile bazinelor sedimentare ce s-au succedat în timp şi în care s-au depus sedimente marine fluvio-lacustre şi continentale.

Particularităţile reliefului au determinat o structură de soluri foarte variate şi complexe.

În Câmpia Siretului predomină cernoziomul şi solurile aluvionare care au fertilitate ridicată , în zona dealurilor înalte solurile podzolice cu un pronunţat proces de eroziune, în depresiunile submontane solurile brune tipice, iar pe culmile montane mai înalte se găsesc soluri brune acide podzolice, podzoluri turboase sau humus brut.

Cele mai importante sunt localizate în aria dealurilor subcarpatice, fiind reprezentate de: sare, materiale de construcţii, argile pentru ceramică, izvoare minerale şi, în cantităţi mai mici, petrol, gaze naturale şi cărbuni.

Izvoarele minerale de tipul celor sărate se găsesc pe văile Poieniţei, Boului, Rupturile şi în jurul Măgurei Spineştilor şi în Valea Cerbului.

Cele mai răspândite sunt izvoarele sulfuroase: Sclifii, Jitia, Motnăul Mic, Pucioasele, Sările, Valea Neagră, Poiana Păcurii, Andreiaşul de Jos, Valea Reghiorului, Vilcaneasa Vizantea-Livezi si Vintileasca.

Fondul forestier constituie una din principalele bogăţii ale judeţului şi se întinde pe o suprafaţă de 91.432 ha, reprezentând 39% din suprafaţa judeţului, faţă de 27% din suprafaţa de păduri a ţării. Favorizată de relieful judeţului, specia care predomina în pădurile judeţului este cea de foioase (73%), diferenţa de 27% fiind de răşinoase.

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

1. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ÎN PERSPECTIVA ADERĂRII LA

UNIUNEA EUROPEANĂ

I. Respectarea angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană astfel încât 2007 să reprezinte anul integrării politice:

a) Întocmirea şi monitorizarea „Planului judeţean de implementare a legislaţiei şi de consolidare instituţională pentru anul 2005”, structurat pe capitole de negociere cuprinzând măsurile şi acţiunile specifice serviciilor publice deconcentrate care vizează punerea în aplicare a acquis-ului comunitar la nivel local;

b) Organizarea unor sesiuni de informare publică în cadrul cărora vor fi prezentate capitolele de negociere, aşa cum au fost însuşite de echipa de negociatori şi Guvernul României.

II. Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor de preaderare (PHARE, SAPARD).

a) Activităţi specifice de informare asupra oportunităţilor şi condiţiilor de finanţare (articole de presă, informare on line şi prin intermediul paginii web, seminarii, sesiuni de informare şi prezentare)

b) Analizarea periodică a actelor normative cu relevanţă şi impact în procesul de aderare avizate de MIE şi publicate în Monitorul Oficial de către personalul cu atribuţii de integrare europeană din cadrul autorităţilor administraţiei publice şi serviciile publice deconcentrate

III. Proiectarea şi aplicarea unui sistem de diagnoză a nevoilor de pregătire a personalului din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale.

a) Identificarea funcţionarilor din cadrul autorităţilor publice locale, cu aptitudini şi abilităţi de comunicatori, care pot constitui grup ţintă pentru programe de genul celor iniţiate de delegaţia Comisiei Europene privind realizarea unei reţele de multiplicatori de informaţie europeană.

eIV. Întărirea colaborării cu societatea civilă în procesul de diseminare a informaţiei despre activitatea Uniunii Europene.

a) Reactualizarea punctelor de informare/documentare pentru Integrarea în Uniunea Europeană în unităţile şcolare şi de la sediile instituţiilor publice deconcentrate;

b) Constituirea unui fond de informare (pliante, brosuri, CD – uri) in cadrul autorităţilor administraţiei publice liocale, cu precădere în mediul rural;

c) Organizarea celei de-a IV-a ediţii a Concursului Judeţean „Privind spre Europa”

d) Organizarea „Spring Day in Europe”

e) Organizarea Zilei Europei

2. MEDIUL DE AFACERI

Principalul obiectiv în vederea stimulării mediului de afaceri îl constituie susţinerea întreprinzătorilor privaţi şi stimularea liberei iniţiative, prin înlăturarea obstacolelor din calea iniţiativei private, acţionând concret la nivel local în următoarele direcţii:

I Relaxarea fiscală

a) Instituţiile cu atribuţii în domeniu vor aplica şi monitoriza, după caz, modificările Codului fiscal intrate în vigoare în anul 2005;

b) Vor fi iniţiate acţiuni de creştere a veniturilor bugetare prin :

- înlăturarea practicilor de scutire sau reeşalonare a datoriilor la bugetul de stat,

- sporirea ponderii economiei fiscalizate în detrimentul economiei subterane,

- pedepsirea evaziunii fiscale .

II Combaterea corupţiei

Principalele măsuri anticorupţie menite să îmbunătăţească mediul de afaceri sunt:

- Eliminarea procedurilor economice preferenţiale

- Eliminarea poziţiei de monopol în furnizarea utilităţilor publice

- Încetarea presiunilor de ordin politic şi al oricărui alt tip de presiuni exercitate asupra managerilor

- Instituirea unor relaţii bazate pe principiul concurenţei şi parteneriatului între autorităţile publice şi serviciile publice locale şi sectorul privat

- Monitorizarea acordării ajutoarelor de stat la nivel local şi identificarea actelor emise de organele administraţiei publice locale susceptibile de a constitui scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale acordate agenţilor economici

III. Eliminarea barierelor administrative

a) Autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale precum şi instituţiile publice care au atribuţii în domeniul autorizării sau eliberării unor avize pentru desfăşurarea de activităţii economice vor dispune măsuri de aplicare a noii legislaţii care elimină barierele administrative în relaţiile cu agenţii economici.

IV. Libera concurenţă

a) Sesizarea din oficiu privind existenţa unor practici anticonstituţionale manifestate sub diverse forme de înţelegeri între agenţi economici sau de abuz de poziţie dominantă,

b) Identificarea cazurilor de concentrări economice care depăşesc pragul prevăzut de art.15 din Legea concurenţei nr.21/1996, realizate fără autorizarea Consiliului Concurenţei;

c) Crearea bazei de date pentru cunoaşterea unor pieţe din punct de vedere concurenţial pentru următoarele sectoare: energie , transporturi, construcţii, siderurgie, comunicaţii şi tehnologia informaţiei, industria constructoare de maşini, turism, bancar, asigurări, farmaceutic, servicii poştale, media, tranzacţii imobiliare;

V. Dezvoltarea IMM-urilor şi a cooperaţiei.

a) Stimularea creării cadrului necesar aplicării noii legislaţii privind reducerea costului creditelor pentru IMM-uri (înfiinţarea de instituţii financiare private adaptate nevoilor întreprinzătorilor mici şi mijlocii gen cooperative de credit, bănci populare, instituţii specializate pentru finanţarea lucrărilor agricole, fonduri de garantare a creditului), prin atragerea de surse de finanţare externă în cadrul unor parteneriate public-privat;

b) Stimularea înfiinţării cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului Uniunii Europene,

c) Sprijinirea întreprinzătorilor privaţi care intenţionează să-şi dezvolte afacerea prin aplicaţii în cadrul programelor de finanţare externă prin consultanţă de specialitate şi informare corectă asupra condiţiilor de accesare a programelor.

3. ACTIVITĂŢI FISCAL-BUGETARE

I. Creşterea capacităţii de administrare fiscală:

a) Creşterea capacităţii de colectare a impozitelor şi taxelor prin:

- Continuarea şi diversificarea campaniilor de informare şi educare a contribuabililor în vederea plăţii voluntare a debitelor către bugetul de stat;

- Declanşarea procedurilor de executare silită pentru toate obligaţiile bugetare restante, la contribuabilii rău-platnici, în vederea diminuării arieratelor istorice şi evitarea formării de noi arierate;

- Intensificarea urmăririi execuţiei bugetului de stat pentru toate sursele de venituri bugetare (impozit pe profit, impozit pe salarii, impozit pe venit, TVA, accize, taxe vamale şi alte venituri) în corelare cu Planul de încasări;

- Urmărirea implementării legislaţiei privind sistemul de antrepozitare fiscală;

b) Diminuarea fenomenelor de evaziune şi fraudă fiscală prin creşterea eficienţei activităţii de control financiar fiscal:

- Identificarea domeniilor de activitate cu risc şi posibilitate de eludare a plăţii