Libera circulație a persoanelor și serviciilor

Rezumat al Termenilor de Referinta

Termenii de Referinta pentru Studiul 1 (al caror text integral este inclus în Anexa 10)

necesita o prezentare generala a principiilor liberei circulatii a serviciilor si fortei de

munca, precum si al necesitatii adoptarii acquis-ului în acest domeniu într-o etapa

prealabila aderarii României la UE. Exista recomandarea de a acorda o atentie deosebita

liberei circulatii a serviciilor financiare, în mod deosebit a celor din domeniul bancar, al

titlurilor de valoare si asigurarilor, care, în urma revederii Termenilor de Referinta din

cadrul Studiului 1, au dat nastere Termenilor de Referinta pentru un studiu separat

Studiul 1a: “Implicatii asupra serviciilor financiare din România ale cerintelor UE cu

privire la libera circulatie a persoanelor si serviciilor”. Restul studiului (intitulat pentru

simplificare 1b) se refera, astfel, la o prezentare sumara a semnificatiei liberei circulatii si

la identificarea elementelor fundamentale ale implementarii acquis-ului. O evaluare

suplimentara mult mai detaliata va fi realizata într-o sectiune speciala a studiului –

“Implicatiile de ordin juridic”.

Termenii de referinta necesita o evaluare a implicatiilor liberalizarii pentru România, în

mod deosebit cu referire la modelul migratiei inter-statale si caracteristicile pietelor fortei

de munca locale si nationale. Aceasta analiza are la baza revizuirea în termeni

comparativi a procesului de aderare, atât din perspectiva istorica cât si din cea a celorlalte

tari candidate la aderare care s-au confruntat cu aceste probleme.

În cele din urma, Termenii de Referinta necesita o strategie de ansamblu în vederea

adoptarii acquis-ului în domeniul liberei circulatii, accentuând anumite etape

intermediare, precum si derogarile solicitate.

Sumar

Acest raport trateaza problema liberei circulatii a persoanelor si serviciilor, pentru a

contribui la pregatirea României în vederea negocierilor pentru aderare.

Obiectivul raportului poate fi detaliat în trei categorii. În primul rând, sa ofere o

prezentare generala a sensului si principiilor de baza asociate liberei circulatii a

persoanelor în cadrul UE. Aceasta analiza va permite identificarea nevoii de acquis

comunitar, adica a ansamblului actelor juridice si a reglementarilor UE care trebuie

adoptate de catre România. În al doilea rând, analizeaza impactul posibil al implementarii

acquis-ului si, în consecinta, al efectului pe care libera circulatie îl va exercita asupra

României. În termenii analizei cost-beneficiu, raportul identifica efectele economice

posibile pe care le va avea fenomenul de migratie în perioada premergatoare aderarii la

UE. În al treilea rând, având la baza aceste elemente, sunt trecute în revista optiunile

referitoare la politicile adoptate. Aceasta va oferi un punct de raportare în vederea

pregatirii pozitiei României în procesul de negociere pentru aderarea la UE.

Astfel, raportul este alcatuit din doua parti principale. Prima sectiune se va ocupa de

definitii. Aceasta va delimita diferitele categorii de migratie si de servicii de care ne vom

ocupa în partile ulterioare ale raportului. Sectiunea 2 a raportului realizeaza o analiza a

efectelor pe care migratia si libera circulatie a persoanelor le vor avea asupra României în

perioada prealabila aderarii la UE.

Migratia din România în procesul aderarii la UE

Cel putin pâna la derularea primei runde de largire a UE, România ramâne singura tara

candidata din Europa Centrala si de Est (ECE) care nu are frontiera comuna cu una din

tarile UE. Influentele pe care aceasta pozitionare geografica le va avea asupra evolutiei

tipurilor de mobilitate înainte si dupa aderarea efectiva sunt dificil de prevazut.

Dupa renuntarea la controlul emigrarii specific perioadei comuniste, România a devenit

un câmp extrem de complex al fenomenului de migrare. Principala caracteristica a

constat în trecerea de la emigrarea pe considerente dominant etnice, la o migratie de tip

circulator, derulata pe termen scurt si mediu, în principal de catre cei interesati în

obtinerea unui venit mai mare (Sectiunea 2.1). Aceasta este adeseori caracterizata de

actiuni informale sau ilegale în diferitele etape ale ciclului migrator (intrari legale urmate

de prestarea de munca ilegala, intrari ilegale urmate de conformarea la mediul legal din

respectivele tari).

Chiar daca migratia temporara s-a manifestat în anumite regiuni ale României cu o

intensitate considerabila, valorile generale ale fenomenului ramân totusi reduse. Migratia

continua sa reprezinte exceptia la regula generala a lipsei de mobilitate (Capitolele 2.1 si

2.2).

Migratia din România dupa extinderea UE

Nici una din metodele de previziune a fluxurilor migratoare de iesire care vor avea loc

dupa aderarea României la UE nu permite estimarea cu acuratete a ratelor viitoare de

emigrare. Cu toate acestea, ele ofera detalii relevante cu privire la factorii determinanti ai

evolutiei dinamice a cifrelor referitoare la emigrare. Desi pe termen lung migrarea nu va

ridica probleme semnificative, impactul pe termen scurt va stabili termenii negocierii

pentru România a liberei circulatii a persoanelor.

Implicatia fundamentala a cercetarilor empirice derulate în prezent cu privire la

potentialul de migrare est-vest este ca fluxurile viitoare care vor ur ma aderarii tarilor

ECE la Uniunea Europeana vor fi relativ reduse. Aceste concluzii sunt valabile în primul

rând în situatia tarilor care vor adera mai devreme la UE, nefiind înca sigur daca si

România va înregistra modele de comportament asemanatoare (Sectiunea 2.2).