Liberalism versus Protectionism in Relatiile Comerciale Contemporane

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Liberalism versus Protectionism in Relatiile Comerciale Contemporane.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 8 fisiere doc de 90 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf.Univ.Dr. Ilie Georgeta

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I: MODELE DE LIBERALISM. 2
1.1 Mercantilismul 2
1.2 Avantajul absolut 3
1.3 Avantajul comparativ 5
1.4 Teorema Heckscher-Ohlin-Samuelson 10
1.5 Paradoxul lui Leontief 11
1.6 Curentul comercial mondial 13
1.7 Întoarcerile de scară şi concurenţa imperfectă 18
1.8 Ipoteza similarităţii a lui Linder 20
1.9 Teoria diferenţei tehnologice a lui Posner 21
1.10 Modelul ciclului produselor al lui Vernon 22
1.11 Teoria avantajului competitiv a lui Porter (Diamantul lui Porter) 23
1.12 Concluzia teoriei liberaismului 25
CAPITOLUL II: METODE ŞI EFECTE ALE PROTECŢIONISMULUI 26
2.1 Argumente în favoarea protecţionismului 26
2.1.1 Industrii noi în formare 26
2.1.2 Argumentul strategic 27
2.1.3 Argumentul veniturilor 27
2.1.4 Competiţie neloială 28
2.1.5 Comerţ strategic 29
2.2 Bariere tarifare – Taxele vamale 29
2.2.1 Taxe vamale după sensul fluxului comercial 29
2.2.2 Taxe vamale după modul de percepere 35
2.2.3 Taxe vamale după modul de stabilire de către stat 35
2.2.4 Efectul protecţionist al taxelor vamale 36
2.3 Bariere netarifare 38
2.3.1 Bariere netarifare care implică limitarea cantitativă a importurilor 39
2.3.2 Bariere netarifare care limitează indirect importul prin mecanismul preţurilor 48
2.3.3 Bariere netarifare care decurg din formalităţiile vamale şi administrative 53
2.3.4 Bariere netarifare care decurg din participarea statului la activităţi comerciale 55
2.3.5 Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate 63
2.4 Concluzia teoriei protecţionismului 65
CAPITOLUL III: LIBERALISM ŞI PROTECŢIONISM PE PIAŢA SERVICIILOR ÎN UE 66
3.1 Instrumentele politicii comerciale aplicate comerţului cu servicii în Uniunea Europeană 66
3.2 Barierele serviciilor şi progresul dereglementării 70
3.2.1 Servicii financiarea 70
3.2.2 Servicii profesionale, legale şi contabile 71
3.2.3 Servicii energetice 71
3.2.4 Servicii poştale 71
3.2.5 Transporturi aeriene 71
3.2.6 Telecomunicaţii 72
3.3 Problemele implementării liberalismului în Uniunea Europeană 73
3.4 Beneficiile liberalizării pentru comerţul internaţional 76
3.4.1 Creşterea bunăstării datorită liberalizării serviciilor la nivel global 76
3.5 Potenţialul creşterii bunăstării în Uniunea Europeană 77
3.6 Acordul General pentru Comerţul cu Servicii 80
3.7 Concluzia liberalizării comerţului cu servicii 81
CONCLUZII FINALE 82

Extras din document

CAPITOLUL I: MODELE DE LIBERALISM

Care este motivul pentru care există comerţul? Producătorii naţionali câştigă enorm de pe urma comerţului. Pot obţine materie primă, sau bunuri semi-manufacturate, la preţuri mai mici. Exportul poate aduca un profit foarte mare, şi o producţie mai mare, care ar putea scade costurile. Importul şi exportul pot creşte cererea internă, precum şi gradul de competitivitate intern. Comerţul permite firmelor să scape de limitările propriei lor ţări, reducând costurile, îmbunătăţind calitatea, şi crescând vânzările şi profitul. În ultimii ani, avantajele au devenit mai vizibile, iar metodele de transport şi distribuţie s-au îmbunătăţit. Din aceste motive, comerţul s-a extins rapid. În acest capitol sunt prezentate elementele definitorii ale teoriilor comeţului, în încercarea de a explica motivul pentru care ţările se implică în comerţ.

1.1 Mercantilismul

Principalul curent economic prezent în Europa secolelor XVI-XVIII se numeşte mercantilism. Mercantilismul spunea că o ţară devenea din ce în ce mai bogată şi puternică cu cât aduna mai mult aur şi argint. Exporturile erau văzute ca un lucru bun, fiindcă aduceau aur şi argint în ţară, stimulând industria. Pe de altă parte, importurile erau rele, deoarece scădeau cererea internă şi duceau la îndepărtarea aurului şi argintului de ţară. Mercantiliştii vroiau ca ţările să exporte mai mult decât importau. Astfel, s-a decis ca exporturile să fie ajutate de stat, prin subvenţii, iar importurile să fie descurajate prin taxe vamale sau contingente.

Sub această devizie însă, comerţul era avantajos doar pentru una din părţi. Cum rezervele mondiale de metale preţioase erau relativ fixe, creşterea rezervelor unei ţări era posibilă doar prin micşorarea rezervei altei ţări.Era imposibil pentru o ţără să aiba un surplus de comerţ. Curentul mercantilist nu a explicat aporape deloc situaţia comerţului internaţional, şi nici nu a răspuns întrebările privind ce bunuri sunt importate, ce bunuri sunt exportate, şi de către cine.

1.2 Avantajul absolut

Prima persoană care a încercat să dea un răspuns la întrebările comerţului internaţional a fost Adam Smith, care prin acest lucru, a atacat puternic curentul mercantilist. Folosind principiile sale referitoare la diviziunea muncii şi specializarea, şi aplicându-le la comerţul internaţional, a creat principiul avantajului absolut. Acest principiu spune că unele ţări sunt mai eficiente în producerea anumitor comodităţi decat altele, şi au unele domenii în care nu sunt deloc eficiente în comparaţie cu alte ţări. Teoretic, toate ţările ar avea de câştigat dacă s-ar specializa în producţia acelor comodităţi, unde sunt foarte eficiente (ramură unde au avantajul absolut), şi ar face schimb cu alte ţări pentru comodităţiile pe care nu le poate produce eficient (ramură unde au dezavataj absolut). Dacă presupunem că Marea Britanie este mai eficientă în producţia automobilelor decât Suedia, dar Suedia este mai eficientă în producţia aeronavelor decât Marea Britanie, atunci Suedia are trebui să construiască aeronave, şi să facă schimb cu Marea Britanie pentru automobile. La fel, Marea Britanie ar trebui să producă automobile şi să le schimbe cu aeronave. Făcând asta, abele ţări ar putea beneficia de un standard mai înalt de viaţă.

Smith a mai spus că astfel, resursele disponibile ar fi mult mai bine alocate. Orice implicare din partea statului ar diminua aceasă eficienţă, aşadar toate ţările ar avea de câştigat de pe urma unei politici tip laissez faire.

La baza teoriei lui Smith se găseşte teoria lui Karl Marx, referitoare la forţa de muncă. Într-o economie închisă, unde forţa de muncă este singurul factor de producţie, bunurile sunt comercializate în funcţie de efortul lor de producţie. De exemplu, daca pentru un televizor este nevoie de trei ori mai multă muncă decât pentru un aspirator, atunci un televizor ar valora cât trei aspiratoare. Bineînteles, acesta este un exemplu foarte simplificat, deoarece munca nu este omogenă, existând multe nivele de intensitate sau îndemânare. Însă acest exemplu ne poate ajuta să înţelegem mai usor teoria lui Smith. Să presupunem că există doar doua ţări (Franţa şi Suedia), doar două bunuri, concurenţă perfectă, şi un singur factor de producţie (forţa de muncă). Forţa de muncă poate fi folosita fie pentru a produce bere, sau haine. Acum, să presupunem că cele două ţari pot produce cele două bunuri conform următorului tabel

Fisiere in arhiva (8):

  • 00 - Coperta.doc
  • 01 - Cuprins.doc
  • 02 - Introducere.doc
  • 03 - Capitolul 1.doc
  • 04 - Capitolul 2.doc
  • 05 - Capitolul 3.doc
  • 06 - Concluzii.doc
  • 07 - Blibliografie.doc