Liberalismul Economic

Cuprins

Introducere

Aspectele doctrinare ale liberalismului

Doctrina economica a lui Adam Smith

Principii de baza ale liberalismului

Bibliografie

Introducere

Liberalismul este o doctrina politica si economica care proclama principiul libertatii politice si economice a indivizilor si se opune colectivismului, socialismului, etatismului si in general tuturor ideilor politice care pun interesele societatii, statului sau natiunii inaintea individului. Individul si libertatile sale constituie elementul central al intregii doctrine liberale.

Intr-un sens strict, liberalismul numit "clasic" este un curent filosofic nascut in Europa secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea care pleaca de la ideea ca fiecare fiinta umana are prin nastere drepturi naturale pe care nici o putere nu le poate impieta si anume, dreptul la viata, la libertate si la proprietate. Ca urmare, liberalii vor sa limiteze prerogativele statului si a altor forme de putere, oricare ar fi forma si modul lor de manifestare.

In sens larg, liberalismul proslaveste construirea unei societati caracterizata prin libertatea de gandire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de piata pe baza initiativei private si un sistem transpartent de guvernare in care drepturile minoritatilor sunt garantate. Exista mai multe curente de gandire liberala care se diferentiaza intr-un mod mai precis prin fundamentele lor filosofice, prin limitele asignate statului si prin domeniul asupra caruia ele aplica principiul libertatii.

Valorile liberale fundamentale sunt libertatea individuala, creativitatea individuala, responsabilitatea si independenta personala, respectul drepturilor indivizilor, egalitatea in fata legii. Liberalismul este definit prin 4 concepte de baza:

- libertatea individuala

- proprietatea privata

- responsabilitatea individuala

- egalitatea in fata legii

Libertatea individuala este definita ca fiind dreptul de a actiona fara nici o constrangere impusa din exterior cu conditia sa nu afecteze drepturile si libertatile legitime ale celorlalti indivizi.

Proprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele activitatilor sale, de bunurile care-i apartin. Proprietatea include dreptul la viata si cel de a dispune de propriul corp. Dreptul individului la securitate si rezistenta la opresiune deriva din acestea.

Principiul responsabilitatii individuale proclama individul ca singur raspunzator pentru actiunile sale proprii.

Egalitatea in fata legii deriva din principiul responsabilitatii individuale: fiecare individ raspunde pentru propriile fapte indiferent de avere, sex, nationalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale.

Aspectele doctrinare ale liberalismului

Fara sa neglijeze caracterul pozitiv al puterii, liberalismul doreste crearea unei puteri superioare, opuse puterii arbitrare bazate pe privilegii sociale. Liberalismul nu este apriori anti-etatist, ci impotriva interventiei arbitrare a statului in proprietatea individuala (viata, libertatea si proprietatea personala), iar mijloacele de limitare a arbitrariului etatist sunt prevederile constitutionale, limitarea influentei politice asupra economicului si separarea puterilor in stat, respectiv reducerea sectorului public si restituirea fostelor monopoluri etatice pietei concurentiale.

Devotati legalitatii, liberalii s-au scindat ulterior prin interpretarea diferita a notiunii de dreptate si transpunerea ei in social prin dreptate in relativa egalitate sau dreptate in absoluta libertate pozitiva (fara a aduce atingere altor libertati). John Rawls admite faptul ca pot exista forme ale dreptatii intr-o diversitate de sisteme economice, dar principiile distributiei bunastarii satisfac cerintele echilibrului social, necesar dezvoltarii (deci coexistenta pasnica are o valoare utila), fundamentand ceea ce Gray considera o specie de legalism anti-politic. Liberalii libertarieni si minimalisti precum Nozick si Hayek au o conceptie total opusa despre dreptate, considerand ca singurele drepturi legitime ale omului sunt drepturile impotriva agresiunii si constrangerii.