Libertatea economică în concepția lui Milton Friedman

Pentru Milton Friedman (1912-2006) rolul economic al statului este de „a face ceea ce piața nu este în stare sa realizeze singură”, adică să stabilească, să arbitreze și să aplice regulile jocului. „Existența unui guvern (..) devine necesară, dat fiind că o libertate absolută este imposibilă (..) într-o lume de oameni imperfecți.”

Funcțiile cu care Friedman investește guvernul sunt următoarele: ” să mențină legea și ordinea, să definească drepturile de proprietate, să servească drept instrument cu ajutorul căruia să putem modifica drepturile de proprietate și celelalte reguli ale jocului economic, să tranșeze disputele cu privire la interpretarea regulilor, să impună executarea contractelor, să promoveze concurența, să ofere un cadru monetar, să se angajeze în activități de contracarare a monopolurilor tehnice și de depășire a efectelor de vecinătate (..), să completeze caritatea individuala și familia în protejarea persoanelor neresponsabile.”

Dorind o deposedare a statutului de rolul său de protector, Friedman arată că rolul guvernului a ajuns, „peste măsura de mare” și, cum „puterea concentrată nu poate fi făcută inofensivă de către bunele intenții ale celor ce o creează”, este necesară o „revigorare a credinței în instituțiile libere pentru păstrarea și extinderea libertății.” Într-o societate liberă, funcțiile statului sunt, pe scurt, următoarele:

- Rezolvarea conflictelor dintre libertățile diferiților indivizi

- Definirea drepturilor de proprietate

- Asigurarea unei ordini monetare

Existența unui guvern devine necesară dat fiind că o libertate absolută este imposibilă. Libertățile oamenilor pot intra în conflict, iar când acest lucru se întâmplă, libertatea unuia trebuie limitată pentru a putea păstra libertatea celuilalt. În luarea deciziei asupra celor mai potrivite acțiuni guvernamentale, problema majoră este modul de rezolvare a unor astfel de conflicte între libertățile diferiților indivizi.

Referitor la rolul guvernului, Friedman este de părere că existența pieței libere nu elimină nevoia de guvern. Dimpotrivă, guvernul este esențial atât ca for în stabilirea „regulilor jocului”, cât și ca arbitru în interpretarea și aplicarea regulilor decise. Ceea ce face piața este să reducă în mare măsură șirul de probleme ce trebuie rezolvate prin măsuri politice și astfel să micșoreze participarea directă a guvernului la acest joc. Trăsătura caracteristică a acțiunii realizate pe căi politice constă în aceea că tinde să ceară sau să impună o substanțială conformitate. Pe de altă parte, avantajul major al pieței rezidă din faptul că permite o largă diversitate .

Libertatea economica este o condiție obligatorie pentru libertatea politică, permițând oamenilor să coopereze unii cu alții fără restricții și fără dirijări centralizate, se micșorează spațiul în care se exercită puterea politică. În plus, prin împărțirea puterilor, piața liberă oferă alternativă la ceea ce ar putea da naștere puterea politica. Reunirea puterii economice și a celei politice în aceleași mâini e o rețetă sigura pentru tiranie, o economie nu va putea fi funcționala atâta timp cât va fi comandată și controlată de la centru , în raport cu țările în care aplicarea liberalizării prețurilor și a schimbului liber au fost măsuri care au acționat ca un motor propulsor garantând o economie funcțională.