Liderii

Introducere

În comportamentul liderilor există o mare varietate privind modalităţile de influenţare şi motivare,precum şi de direcţionare a activităţii altor persoane în vederea atingerii oviectivelor organizaţiei.Aceste particularităţiale comportamentului fiecărui lider sunt definite prin stilul de leadership.

Un manager poate promova un leadership care să aducă la creşterea interesului profesional al angajaţilor,la reducerea tensiunilor inter-personale,la participarea activă şi cu interes sporit al oamenilor la îndeplinirea obiectivelor organizaţionale.În egala măsură,un leadershipinadecvat poate duce la tensiuni şi conflicte,la diminuarea interesului profesional si favoritism.În acest caz,performanţele organizaţionale sunt mediocre,aşa cum sunt şi managerii unor astfel de organizaţii.

CAPITOLUL .I CONCEPTUL DE LEADERSHIP ŞI FACTORII DE INFLUENŢĂ

Primele cercetări privind leadership-ul au fost întrepinse în jurul anului 1920 pornindu-se de la premisa că un bun lider este înnăscut şi nu format.În aceste condiţii,cercetările s-au focalizat pe identificarea trăsăturilor necesare unui lider de succes.Se speră că astfel să poată fi caracterizate persoanele care ar urma să fie desemnate în funcţii manageriale.Aceste cercetări nu au dus însă la reyultae concludente ,ceea ce a făcut ca studiile să se orienteze spre alte direcţii.

În perioada 1930-1950 au fost analizate stilurile de leadership din punct de vedere al comportamentului şi al impactului lor asupra productivităţii subordonaţilor.

În perioada 1960-1980 abordările devin tot mai diverse ,preocupările unor cercetători, precum J.Brown,R.Blake şi alţii concretizânu-se în identificarea tipologiei leadership-ului şi a elaborării unor modele contextuale,situaţionale de leadership.

După anul 1980 cercetările efectuate de F.E Fiedler,V.H Vroom au permis eleaborarea unor noi abordări precum teoria rutei spre obiectiv şi identificarea rolurilor unui lider în managementul modern.În prezent,cercetările privind leadership-ul sunt extrem de difersificate,putându-se distinge doua abordări de bază:

- Studiile prin prisma abordării psihologice în care sunt vizaţi îndeosebi liderii informali şi cercetările care pornesc de la situaţii concrete de management.

- Acţiunea liderilor în cadrul acestor organizaţii.

Leadership-ul reprezintă procesul de influenţare într-un context organizaţional dat,a comportamentului altor persoane şi de determinare a acestora să acţioneze înt-un anumit mod sau să urmeze un curs al acţiunii,astfel încât să fie posibilă îndeplinirea obiectivelor .Prin leadership se inspiră,se motivează şi se direcţionează activitatea altor persoane pentru atingerea obiectivelor grupurilor sau ale organizaţiei.

Leadrship-ul vizează una dintre funcţiile managementului ,cea de antrenare şi coordonare punând accentul pe problemele comportamentale.

În abordarea problematicii leadreship-ului intervin noţiunile de manager şi lider.

Dacă preocuparea principală a managerului este ca sarcinile să fie îndeplinite,liderul îşi focalizează atenţia asupra oamenilor care îndeplinesc aceste sarcini.Pentru a avea succes în afaceri ,managerii trebuie să-şi distribuie în mod raţional atenţia atât asupra proceselor din cadrul organizaţiei ,cât şi asupra oamenilor cu care se vor desfăşura aceste procese.

Orice membru al unei organizaţii poate exercita influenţa asupra celorlalţi,angajându-se astfel în leadership ,numai că cei aflaţi în anumite poziţii manageriale îndeplinesc roluri formale,având autoritate specifică pentru orientarea şi dirijarea altora.

Existenţa unui rol formal de lider nu repreyintă în mod automat,o garanţie a unui leadership eficace.Unii manageri nu reuşesc să exercite o influenţa reală asupra comportamentului celorlaţi ,fiind apreciaţi ca ineficienţi.Leadership-ul presupune a merge dincolo de competenţele formale ale postului pentru a influenţa comportamentul celorlaţi.,desigur într-o organizaţie pot apărea şi lideri informali,a căror capacitate de influenţă se bazează pe simpatie sau apreciere profesională.

Stilul de leadrship reprezintă acea cale specifică pe care managerul o alege pentru a influenţa alte persoane în procesul de planificare,organizare şi control.Conform opiniilor exprimate de M. Whitman,acele stiluri de leadership care se bazează pe încrederea managerului în subordonaţi,pe tratarea lor cu respect,pe motivarea acestora au drept efect creşterea performanţelor organizaţionale .Aceşti lideri depun ei înşişi eforturi considerabile şi recunosc importanţa fiecăruia în rezultatele obţinute.

Promovarea unui stil de leadrship adecvat presupune capacitate de adaptare la diferite situaţii concrete,de sesezare a elementelor esenţiale,tratând diferenţiat probleme aparent similare şi folosind pentru fiecare situaţie cele mai adecvate metode.

Printr-un stil adecvat,un manager îşi poate extinde rolul dincolo de autoritatea formlă pe care i-o conferă poziţia sa în ierarhia organizaţiei devenind un lider.

Liderul care îşi exercită autoritatea formala urmăreşte ca lucrurile sa fie bine făcute ,vizând finalitatea acţiunilor sale şi ale grupului pe care îl conduce .Liderul face face ce trebuie făcut,preocupându-se de lucrul în sine,impunându-şi astfel o autoritate informală: în felul acesta ajunge să transforme grupul,devenind un adevărat arhitect social.

Leadership-ul este rezultanta acţiunii unui mare număr de factori ,între care un rol important îl au cultura organizaţională ,calităţile şi caracteristicile liderilor intrumentele de motivare,poziţia ierarhică,autonomia funcţională şi psihologică,grupurile de manageri şi subordonaţi şi sistemul informaţional.

Aceşti factori la randul lor se găsesc într-o relaţie de intrecondiţionare,formând un sistem în care orice modificare a unui element afectează celelalte elemente .

Într-un sistem astfel de sistem leadership-ul ,ca reflectare a comportamentului managerilor în relaţiile cu subordonaţii ,colaboratorii sau şefii ierarhici ,apare ca rezultantă.

Leadership-ul influenţează în mod direct maniera de adoptare a deciziilor prin care se urmăreşte soluţionarea problemelor sau corectarea modului de evoluţie a proceselor economice.În acelaşi timp,rezultatele deciziilor se răasfrâng ,în egală măsură asupra grupurilor de manageri şi executanţi,iar prin intremediul lor,asupra leadrship-ului.