Extras din referat
Ponderea cea mai mare în cadrul resurselor financiare ale statului o deţin prelevările obligatorii, care sunt realizate prin intermediul impozitelor şi taxelor.
Impozitul reprezintă “o formă de prelevare silită la dispoziţia statului, fără contraprestaţie directă şi cu titlu nerestituibil, a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau/şi juridice, în vederea acoperirii unor necesităţi publice”.
Taxele reprezintă “plătile efectuate de persoane fizice şi juridice, de regulă, pentru serviciile prestate acestora de către stat”.
Principiile impunerii reprezintă cerinte pe care trebuie să le îndeplinească un sistem fiscal rational.
În cadrul resurselor financiare ale statului, ponderea cea mai mare o deţin impozitele şi taxele.
Odată cu intrarea în vigoare, în România, a Codului fiscal începând cu data de 1 ianuarie 2004, prin intermediul Legii 571/22.12.2003, a fost realizat un pas important în reforma fiscală, în primul rând datorită modului de abordare a obligaţiilor fiscale. În acest sens, s-a realizat o unificare a legislaţiei privind impozitele şi taxele într-un singur act normativ, ceea ce conferă atât contribuabililor, cât şi rganelor statului cu atribuţii în
domeniul fiscal, posibilitatea asezării obligatiilor fiscale pe principii ce pot conduce la echitate si eficientă pentru întregul sistem fiscal.
ACCIZELE
În practica financiară românească, taxele speciale de consumaţie (accizele) au fost reintroduse prin Hotărârea Guvernului nr. 779 din 15 noiembrie 1991, cu aplicabilitate de la 1 decembrie 1991.
Actualmente, accizele se practică în asociere cu alte impozite sau taxe generale asupra consumului şi preced taxa pe valoarea adăugată, fiind incluse în baza de impozitare pentru calculul taxei pe valoarea adăugată.
ACCIZE ARMONIZATE
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electrică.
În continuare, se vor folosi următoarele definiţii:
a) produsele accizabile sunt produsele prevăzute la alineatul precedent;
b) producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă;
c) antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de prezentul titlu şi de norme;
d) antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală potrivit legislaţiei vamale în vigoare;
e) antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă, în exercitarea activităţii acesteia, să producă, să transforme, să deţină, să primească şi să expedieze produse accizabile într-un antrepozit fiscal;
f) regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor;
g) documentul administrativ de însoţire a mărfii - DAI este documentul care trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv;
h) documentul de însoţire simplificat - DIS este documentul care trebuie folosit la mişcarea intracomunitară a produselor accizabile cu accize plătite;
i) codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, aşa cum este prevăzută/prevăzut în Regulamentul CE nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 cu privire la nomenclatura tarifară şi statistică şi la tariful vamal comun, în vigoare de la 19 octombrie 1992, iar în cazul produselor energetice, în vigoare de la 1 ianuarie 2002. Ori de câte ori intervin modificări în nomenclatura combinată a Tarifului vamal comun, corespondenţa dintre codurile NC prevăzute în prezentul titlu cu noile coduri NC se va realiza potrivit prevederilor din norme;
j) operatorul înregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să primească în exercitarea activităţii economice produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv;
k) operatorul neînregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să primească cu titlu ocazional, în exercitarea profesiei sale, produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv.
Produsele prevăzute la primul alineat sunt supuse accizelor în momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu.
Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Eliberarea pentru consum reprezintă:
a) orice ieşire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice producţie, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu excepţia energiei electrice, gazului natural, cărbunelui şi cocsului -, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă;
e) orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu;
f) recepţia, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produse accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care acciza nu a fost plătită în România.
Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în condiţiile prevăzute la secţiunea a 5-a din prezentul capitol şi conform prevederilor din norme, către:
a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;
b) un operator înregistrat în alt stat membru;
c) un operator neînregistrat în alt stat membru;
d) o ţară din afara teritoriului comunitar.
Nu se consideră eliberare pentru consum distrugerea de produse accizabile într-un antrepozit fiscal, datorată unor cazuri fortuite sau de forţă majoră ori neîndeplinirii condiţiilor legale de comercializare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Import reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar, cu excepţia:
a) plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România;
b) distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
c) plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Locul si Rolul Accizelor in Sistemul Impozitelor Indirecte.doc