Macroeconomie deschisă - balanță de plăți

Referat
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 10131
Mărime: 733.45KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cretu Alina

Cuprins

CUPRINS 2

1.Concepte fundamentale în comerţul internaţional 3

Raţiunile comerţului 3

2.Balanţa de Plăţi Externe (B.P.) 5

2.2.Politici de corectare a deficitului 7

2.3.Ratele / cursurile de schimb 7

2.4.Teoria parităţii puterii de cumpărare (PPC) 9

2.5.Sistemul Monetar European (SME) 11

2.6.Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM) 12

3.Echilibrul şi ajustări ale acestuia într-o economie deschisă 13

3.1.Particularităţi 13

3.2.Fluxurile de capital 13

4.Un model de comportament al economiei deschise 15

5.Analiza macroeconomică pe baza balanţei de plăţi externe 16

5.1.Generalităţi 16

5.2.Formele de prezentare a balanţei de plăţi externe 18

5.3.Poziţia investiţională internaţională 19

5.4.Politici de echilibrare a BP 20

5.5.Indicatori macroeconomici 21

6.Concluzii 22

Balanţa de plăţi - trimestrul I 2009 24

Datoria externă - trimestrul I 2009 25

7.Bibliografie 27

Extras din document

1.Concepte fundamentale în comerţul internaţional

Raţiunile comerţului

Ţările lumii efectuează schimbări de bunuri din mai multe cauze :

- Datorită condiţiile climatice unele bunuri nu sunt disponibile peste tot în lume; multe dintre bunurile agricole sunt în această situaţie;

- Resursele naturale nu sunt distribuite în mod egal în lume. De exemplu unele ţări nu deţin rezerve de petrol sau cărbune, în timp ce pentru alte ţări aceste resurse sunt în exces;

- Tehnologiile şi aptitudinile nu sunt, de asemenea, distribuite în mod uniform. Unele ţări au un nivel tehnologic mai ridicat iar altele mai scăzut şi de aici tendinţa de a produce bunuri diferite;

- Deoarece factorii de producţie şi resursele naturale tind sa fie imobile, este mai convenabilă specializarea în producţia bunurilor ce utilizează factori pentru care există un avantaj în fabricaţie şi exportul bunurilor ce utilizează factori pentru care există un avantaj în fabricaţie şi exportul bunurilor astfel obţinute în schimbul unor produse care nu pot fi fabricate în condiţii eficiente. Specializarea şi schimbul cresc nivelul producţiei în întreaga lume şi asigură posibilitatea atingerii unui nivel de trai mai ridicat.

Principiul avantajului comparativ. Legea costurilor comparative demonstrează că ţările pot câştiga din specializare, iar schimbul bunurilor arată diferenţele de cost relativ în producerea acestor bunuri.

Dacă bunurile sunt produse în condiţii de concurenţă perfectă în fiecare ţară, atunci preţurile vor reflecta costurile (la echilibru, preţ = cost marginal), iar aceste costuri reflectă cantităţile de factori de producţie (capital, pământ, muncă şi alte resurse) utilzate în procesul productiv*.

*Această abordare se bazează pe teoria schimbului elaborată de David Ricardo, sau pe teoria costului muncii.El a afirmat că valoarea unui produs depide pe termen lung de costurile de producţie, iar cantitatea de muncă utilizată pentru producerea acestora poate fi considerată ca etalon al costurilor de producţie.

Teoria schimburilor comerciale de asemenea atrage atenţia că transferal resurselor de la producţia unui bun către altul poate conduce la pierderi de eficienţă şi de asemenea, transportul bunurilor între ţări – care este la rândul lui costisitor – poate influenţa avantajul costurilor relative.

O revizuire substanţială a teoriei schimbărilor a fost adusă de economiştii suedezi, Eli Heckscher şi Bertil Ohlin. Dacă econimiştii secolului al XIX-lea reduceau factorii de producţie la munca echivalentă, analizele efectuate de către Heckscher şi Ohlin au subliniat şi modul în care oferta diferită de factori de produţie influenţează schimbul.

Raţionamentul dezvoltat de aceştia se fundamentează pe ipoteze simplificatoare: se presupune că fiecare ţară este caracterizată de competiţia perfectă, utilizare completă a factorilor şi costuri constante în toate ramurile. Fiecare factor de producţie are aceeaşi calitate în toate ţările şi nu există costuri de transport sau bariere în calea comerţului. Cum aceste ipoteze nu sunt îndeplinite simultan în viaţa reală, atunci modelul elaborat de Heckscher şi Ohlin oferă în primul rând tendinţe şi nu rezultate complete, verificabile.

Dotările cu factori de producţie sunt diferite de la ţară la ţară. Aceasta se va reflecta în preţurile factorilor de producţie şi va afecta structura producţiei în fiecare ţară. Ca rezultat al schimbului veniturile aduse de factori se vor deplasa între ţări, iar salariile şi ratele dobânzilor din cele două ţări devin relativ egale.

Dacă acest fenomen se manifestă pe termen lung, atunci şi preţurile factorilor se apropie în cele două ţări. Această situaţie poate fi realizată în condiţiile unei mişcări libere a factorilor de producţie pe plan mondial. Cum în realitate deplasarea factorilor este restricţionată, atunci libera circulaţie a bunurilor produse cu aceşti factori poate fi un subtituit pentru deplasarea acestora, iar efectul va fi acelaşi, de egalizare a preţului factorilor.

Acest rezultat mai poate fi întâlnit sub numele de teorema de egalizare a preţurilor factorilor. Teorema este aplicabilă în urma unor ipoteze foarte restrictive, ipoteze ce nu sunt îndeplinite în viaţa reală în totalitate.

2.Balanţa de Plăţi Externe (B.P.)

2.1.Caracteristici generale

Balanţa de Plăţi este un instrument care înregistrează tranzacţiile rezidenţilor unei ţări cu restul lumii. Ca orice balanţă contabilă, balanţa de plăţi ca întreg trebuie să fie în echilibru. Pentru explicarea rezultatelor este importantă analiza performanţelor secţiunilor componente. Există două mari conturi ale balanţei de plăţi: contul curent şi contul de capital. Ce-a de-a treia componentă este contul acordurilor oficiale * (sectorul oficial).

În Contul curent se înregistrează comerţul cu bunuri şi servicii, precum şi plăţi sub formă de transferuri. Contul curent înregistrează plăţile pentru importul bunurilor şi serviciilor, câştigurile (încasările) din exportul bunurilor şi serviciilor, dobânzile nete plătite străinătăţii şi transferurile nete (cum ar fi ajutoarele externe).

Sodul Contului curent se calculează ca diferenţă dintre valoarea exporturilor şi valoarea importurilor, la care se adună dobânzile nete şi transferurile nete.

Serviciile includ plăţile pentru transporturi, drepturi de autor, dobânzi; de aseamenea, sunt incluse venitul net al investiţiilor, precum şi dobânzile şi profiturile încasate din exterior, mai puţin venitul străinilor obţinut din activităţile desfăşurate în interior. Transferurile constau în burse, cadouri, ajutoare pentru calamităţi, ş.a.

Preview document

Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 1
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 2
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 3
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 4
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 5
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 6
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 7
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 8
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 9
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 10
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 11
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 12
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 13
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 14
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 15
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 16
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 17
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 18
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 19
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 20
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 21
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 22
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 23
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 24
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 25
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 26
Macroeconomie deschisă - balanță de plăți - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Macroeconomie Deschisa - Balanta de Plati.doc

Alții au mai descărcat și

Politicile Monetare și Fiscale și Impactul Lor asupra Echilibrului Balanței de Plăți

Capitolul 1 Balanţa de plăţi: concept, forme, structură Conceptul de balanţă a fost lansat iniţial de mercantilişti in secolul al XVII-lea şi...

Balanța de plăți externe - instrument de fundamentare și urmărire a echilibrului valutar al unei țări

Capitol I Balanta de plati externa: considerente generale I.1 Conceptul de balanta de plati Notiunea de balanta, lansata de mercantilisti in...

Balanța de plați externe - concept și competență

1.Definirea Balantei de Plati Externe Conceptul de balanta a fost lansat initial de mercantilisti in secolul al XVII-lea si reprezenta acel...

Balanța de plăți a României - probleme de echilibru

Balanta de plăti – notiuni generale În vederea reflectării, pentru o anumită perioadă de timp, a creantelor si datoriilor în valută, generate de...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Nevoia de finanțare a unei economii - balanța de plăți externe

Capitolul 5 NEVOIA DE FINANTARE A UNEI ECONOMII. BALANTA DE PLATI EXTERNE Odata cu intensificarea schimburilor internationale, au aparut si s-au...

Te-ar putea interesa și

Fondul monetar internațional și rolul sau în economia mondială

În cadrul economiei mondiale moderne, una din cerinţele fundamentale, care conduce la progresul fiecărei economii naţionale, este reprezentată de...

Analiza statistică conjuncturală și comparativă a țărilor candidate la integrarea în Uniunea Europeana, după 2000

INTRODUCERE Prăbuşirea „cortinei de fier” care a separat, timp de peste 40 de ani, ţările foste comuniste din Europa Centrală şi de Est de ţările...

Clasic și modern în teoria creșterii economice

INTRODUCERE Motto: „Odată ce cineva începe să se gândească la creșterea economică, îi va fi greu să se mai gândească la altceva.” Robert Lucas...

Evoluția Balanței de Plăți Externe a României - Comparație cu alte Nouă State Europene

Introducere Echilibrul balanţei de plăţi externe constituie una dintre provocările actuale la nivelul macroeconomiei. În condiţiile în care...

Investițiile Străine și Impactul lor Asupra Dezvoltării Economice a Țărilor

Capitolul 1: Investiţiile străine directe: delimitări conceptuale 1.1. Conceptul de investiţii străine directe Comportamentul economic...

Echilibrul macroeconomic într-o economie deschisă

ECHILIBRUL BALANŢEI DE PLĂŢI A. Mecanismele de ajustare ale balanţei de plăţi Ce se întâmplă atunci când, dintr-un motiv oarecare, balanţa de...

Balanța de Plăți Externe a României

INTRODUCERE Balanţa de plăţi externe este determinată, din punct de vedere comportamental, de starea şi structura economiei naţionale, de...

Modelul Monetar al FMI și Problemele Aplicării Sale

1. Fondul Monetar International (FMI) Fondul Monetar International este un organism interstatal autonom specializat, din sistemul ONU, care a fost...

Ai nevoie de altceva?