Marxismul - Karl Heinrich Marx

1. Doctrina Marxistă

Marxismul este sistemul concepţiilor şi învăţăturii lui Karl Marx. Marx a fost continuatorul celor trei curente principale de idei din secolul al XIX-lea şi care aparţineau celor mai inaintate trei ţări ale omenirii: filozofia clasiă germană ,economia politică clasiă engleză şi socialismul francez, în general, curente pe care le-a desăvârşit în mod genial. Remarcabila consecvenţă şi unitate a concepţilor sale ,recunoscută chiar şi de către adversarii săi ,concepţii care în totalitatea lor constituie materialismul modern şi socialismul modern ca teorie şi ca program al mişcării muncitoreşti din toate ţările civilizate ale lumi, ne obligă să facem, înainte de a trece la expunerea conţinutului principal al marxismului - anume la doctrina economică a lui Karl Marx – o scurtă descriere despre omul Karl Marx.

2. Omul

Karl Heinrich Marx s-a născut într-un oraş de pe râul Mossele ,în oraşul Treves, în Rhenish, Prusia , parte din actuala Germanie. El vedea lumina zilei într-o familie din clasa de mijloc, de origine evreiască, dar al cărui tată s-a convertit la protestantism pentru a-şi păstra slujba de avocat. În 1830, la vârsta de 12 ani, Karl Marx a intrat la liceul Friedrich-Wilhelm din Trier, unde s-a bucurat de reputaţie printre colegi, datorită calităţilor sale de pamfletar şi scriitor de versuri satirice. A absolvit gimnaziul în anul 1833, cu rezultate excelente la greacă, latină şi germană, dar mai slabe la matematică, franceză şi , în special , istorie. La 17 ani se înscrie la Facultatea de Drept din Bonn, pe care o paraseşte iar în anul 1836, Karl Marx s-a transferat la Royal Friedrich-Wilhelm University din Berlin, unde a studiat dreptul, filosofia şi istoria..Aici, în 1837 printre profesorii săi s-a numărat filosoful Hegel, care va avea o mare influenţă asupra gândirii sale de mai târziu.

După moartea tatălui său, în anul 1838, Karl Marx a abandonat cariera juridică şi s-a orientat ferm spre filosofie. Cursurile universitare le-a absolvit în anul 1841. Încă din această perioadă s-a manifestat ca „tânăr hegelian de stânga, a devenit ateist, democrat şi critic radical al

statului prusac autoritar. Tot în 1836, Karl şi Jenny fata consilierului guvernamental Baronul Ludwig von Westphalen care era de origine scoţiană s-au logodit în taină. Le-au trebuit , însă , nu mai puţin de şapte ani tinerilor pentru a convinge cele două familii de sentimentele lor sincere şi a obţine acordul în vederea oficializării căsătoriei, care a avut loc în martie 1843. Aici îşi va petrece următorii patru ani, timp în care studiază dreptul, filozofia şi istoria. Tot aici devine editor al unui ziar liberal, ziar sprijinit de industriaşi, ziar care manifesta împotriva autocraţiei din Prusia acelor vremuri. Articolele lui Marx, mai ales acelea legate de problemele economice conduc la închiderea ziarului şi la emigrarea lui Marx în Franţa

La Paris, unde ajunge în 1843, ia legatura cu socialiştii francezi şi germani şi devine comunist. Scrie câteva lucrari economice dar care ramân sub forma de manuscris pâna în 1930. Tot aici se dezvolta şi parteneriatul cu Friedrich Engels (1820-1895). Familia domnului Engels era foarte prosperă datorită activităţii de prelucrare a bumbacului, având fabrici la Manchester. Datorita acestui fapt, Engels a putut să-l sprijine şi material pe gânditorul idealist care prea adesea nu avea venituri din care să trăiască cu nevasta şi copiii. La sfârşitul anului 1844 Marx este expulzat şi din Paris şi ajunge la Bruxelles. Aici se ocupă intensiv de studiul istoriei şi elaborează ceea ce va fi cunoscută sub denumirea de concepţia materialistă asupra istoriei.

Aici trasează istoria diferitelor moduri de producţie şi prezice colapsul modului de producţie prezent atunci, capitalismul industrial şi înlocuirea acestuia cu comunismul. Activitatea în organizaţiile comuniste este intensă. Cu puţin înaintea izbucnirii revoluţiei din 1848 publica, împreună cu Engels, Manifestul Partidului Comunist. După înăbuşirea revoluţiei se refugiază la Londra şi acolo îşi va petrece restul vieţii. E convins că în această perioadă, o nouă revoluţie este posibilă doar ca urmare a unei noi crize. De aceea, se ocupa intensiv de studiul economiei politice pentru a determina cauzele şi condiţiile unei noi crize. Dar munca sa progresează încet şi abia în 1867 poate publica primele sale rezultate în primul volum al Capitalului, singurul publicat în timpul vieţii sale. Aici, el elaborează propria versiune a teoriei valorii- muncă. În timpul ultimei decade a vieţii sale sanatatea sa s-a şubrezit şi nu a mai fost capabil de eforturile susţinute care i-au caracterizat activitatea anterioară.

Soţia lui, Jenny, bolnavă de cancer la ficat, s-a străduit cât a putut să ascundă adevărul faţă de soţul său. Ea a încetat din viaţă la 21 decembrie 1881. În 1882 Karl Marx a călătorit în Franţa, Alger, Monte Carlo, Cannes şi Elveţia, pentru a urma diferite tratamente medicale.

La 11 ianuarie 1883 moare în Paris, fiica cea mare a lui Karl Marx, Jenny Longuet. În ziua de 14 martie 1833, la orele 14:45, moare la Londra, Karl Marx. La 17 martie 1883, Karl Marx, emigrant german în Anglia, fără cetăţenie britanică, a fost înmormântat la Highgate Cemetry, în Londra. La înmormântarea creatorului „socialismului ştiinţific” au luat parte unsprezece persoane. Panegiricul a fost citit de Friedrich.

3. Opere

Karl Marx a combinat, a „topit” şi sintetizat, într-o manieră originală, Economia Politică Engleză, Filosofia Clasică Germană şi Socialismul Utopic Francez, creând un sistem de gândire şi acţiune practică unitar şi cu o structură internă de o logică riguroasă (deşi unii adversari nu-i acceptă construcţia).

Unii exegeţi îl consideră pe Marx creatorul socialismului ştiinţific, admiratorii săi l-au declarat cel mai mare ideolog, Mai recent, Marx a fost reinterpretat ca un filosof existenţialist şi critic moral radical, alţii au văzut în el un amărât de emigrant, trăind în lumea iluzorie a cercurilor revoluţionare ori un student veşnic alienat cu viziuni grandioase despre edificarea unei„Societăţi Umane” sau un fervent profet evreu, denunţând opresiunea, injustiţia, dependenţa bănească, în timp ce propovăduia inevitabila venire a „Împărăţiei Omului”. Alţii l-au considerat pe Marx drept unul dintre fondatorii sociologiei moderne, întemeiată de Auguste Comte (1798–1857) în anul 1829.

El s-a preocupat, mai puţin decât predecesorii săi, de înfăţişarea unor scenarii alternative la societatea contemporană lui (mai mult sau mai puţin fanteziste), dar a analizat mecanismele de funcţionare ale societăţii capitaliste, pentru descoperirea legii ei fundamentale şi a indica direcţia necesară a mişcării acesteia, precum şi cu scopul de a prevedea etapa următoare a evoluţiei: socialismul.

Filosofia hegeliană a dominat viaţa intelectuală germană din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Din trunchiul ei comun şi unitar de idei s-au desprins două orientări:

„Hegelienii de Dreapta” au continuat eforturile menite să perpetueze sistemul hegelian. Ei s-au străduit să demonstreze că „unitatea” este subordonată „întregului raţional”, să susţină credinţa în Religie şi Stat. Prin asemenea eforturi, ei au încercat să „împingă” logica hegeliană spre conservatorism şi teologie, să o pună în serviciul politicii statale autoritare. Hegelienii de dreapta au găsit în filosofia maestrului argumente pentru justificarea status quo-ului religios şi statal.