Masa monetară

I. Definirea masei monetare

Pentru a putea ințelege masa monetară avem la dispoziție mai multe definiții si concepte

economice. Astfel:

- masa monetară reprezintă totalitatea activelor ce pot fi utilizate pentru procurarea de bunuri si

servicii si pentru stingerea datoriilor.

- masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată existente în economie la un moment dat.

- masa monetară poate fi pusă in evidentă ca un indicator determinat pe baza bilanțului centralizat al întregului sistem bancar dintr-o țară, după deducerea operațiunilor duble dintre bănci.

- masa monetară este constituită dintr-un stoc de creanțe asupra băncilor, creanțe aflate in posesia utilizatorilor de monedă, bancari si nebancari.

În opinia profesorului Costin C. Kirițescu 1, masa monetară reprezintă:

- O mărime eterogenă constând din suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei țări pentru cumpărarea de bunuri și servicii și pentru achitarea datoriilor;

- Agregatul sau agregatele financiare care sunt strâns corelate cu PNB sau cu un alt indicator al activității economice.

Masa monetară se poate analiza din mai multe puncte de vedere:

a) componentele (structurile) masei monetare evidențiaza pe de o parte masa monetară in numerar pentru care se folosesc indicatori cunoscuți: masa monetară numerar, viteza de rotație a banilor, rata lichiditatii, iar pe de altă parte masa monetară scripturală ( bani de cont , inclusive instrumentele monetare specifice de plată, schimb);

b) marimea fluxurilor monetare dintr-o țara, într-o perioada dată egală cu produsul dintre marimea medie a stocului de bani si viteza de rotație a acestora.

II. Strucutra masei monetare

Sintetizând diverse opinii exprimate la masa monetară și structura acesteia, pot fi puse în evidență 2 interpretări:

- În sens restrâns , masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată care permit deținătorului achiziționarea imediată de bunuri, servicii și efectuarea de plăți directe.

Potrivit acestei definiții, în structura masei monetare se cuprind 2 componente:

a) Moneda efectiva sau numerarul (bancnotele și monedele metalice) ;

b) Moneda de cont - disponibilități în conturile curente deschise la bănci, case de economii, alte instituții financiare.

Moneda efectiva este solicitata de agentii economici, nu in calitate de marfă, ci pentru bunurile și serviciile ce pot fi cumparate cu ea. Ea este activul cel mai lichid fiind totodată una din componentele importante ale masei monetare.

Moneda de cont reprezintă diponibilitațile în conturi curente sau la vedere. Ea are același grad de lichiditate ca și moneda efectivă. Asupra ei pot fi trase cecuri si efectua plați fară preaviz. O sumă depusă în cont poate fi considerată moneda intrucât titularul depozitului respectiv poate sa-și achite datoriile sau poate sa-și procure bunuri si servicii cu cecuri trase asupra sa. Disponibilitațile în conturi la vedere au aceleasi calitați ca și moneda efectivă putând fi transformate fară restricții una într-alta. Efectuarea plaților prin viramente economisește numerarul.

Aceste 2 componente ale masei monetare mai poartă numele de moneda propriu- zisă.

- În sens larg2, masa monetară reflectă, pe lângă mijloacele de plată pripriu- zise, ansamblul activelor financiare lichide, care pot să fie transformate cu ușurință și rapiditate în moneda propriu-zisă, fără riscul unei pierderi semnificative de valoare.

Masa monetară în sens larg cuprinde:

a) Moneda propriu-zisă

b) Depozitele la termen și în vederea economisirii

c) Alte active