Măsuri Anticriză în Ungaria

1. Cauzele crizei economice din Ungaria

Pe fondul crizei economice mondiale, Ungaria a ajuns la inceputul anului 2009 unul dintre statele cele mai afectate. Criza maghiară îşi are rădăcinile cu mult timp in urmă, pornind de la dărnicia electorală a guvernului Orban (2002).

Prima piatră de moară legată de gâtul bugetului Ungariei a fost pornirea unui program naţional de construcţie de locuinţe subvenţionate de stat. În timp ce capitalul electoral creştea, banii rămaşi la buget pentru continuarea investiţiilor în infrastructură scădeau văzând cu ochii. Şi dacă asta nu ar fi fost de ajuns, programul, care a atras zeci de mii de cereri, a înghiţit aproape instantaneu economiile populaţiei, cele care garantează trecerea mai uşoară prin momentele grele ale economiei locale.

Cireaşa de pe tortul pomenilor electorale a fost însă decizia guvernului Orban de a mări cu 50% salariile tutoror bugetarilor. Ca urmare, Ungaria a ratat ţinta iniţială de trecere la euro, care era 2008, experţii spunând că şi intervalul de 2010-2014 este destul de optimist. Economiştii susţin că aceste derapaje se datorează acelei perioade nefaste, 2000-2002, când generozitatea guvernului a dezechilibrat economia maghiară.

Criza economica si-a facut mai intai aparitia in regiunea mai dezvoltata a tarii - asa numitul "triunghi al succesului", adica teritoriul cuprins intre autostrazile M1 si M7 si zonele dimprejur, pana la frontiera de vest - dupa care a ajuns in regiunile mai putin industrializate din est si sud. Datele de-a dreptul infioratoare aparute in mass-media despre concedierile in masa nu reflecta insa decat o mica parte a celor ramasi fara loc de munca. Un numar de circa 90.000 de persoane si-au pierdut locul de munca ca efect al crizei.

Dintre cei care nu au fost concediati in masa, o parte si-au pierdut locul de munca din cauza scaderii cererii interne, iar o alta parte au fost trimisi in somaj de firmele care fac parte din cercul de furnizori mai mici ai multinationalelor. Nenorocirea este aceea ca programele de management al crizei si de mentinere a locurilor de munca se concentreaza pe fenomenele vizibile, reflectate si de massmedia, in timp ce problemele din regiunile estice sunt mai profunde si pe termen mai lung.

Criza economica isi arata coltii mai ales in regiunile vestice ale Ungariei, insa pe termen lung regiunile care vor suferi cel mai mult de pe urma ei vor fi cele mai putin industrializate din sud si est, cu toate acestea regiunile vestice primind cei mai multi bani pentru mentinerea locurilor de munca.

2. Primele măsuri anticriză

Ungaria a apelat iniţial, în octombrie 2008, la ajutorul Uniunii Europene, cerându-le reprezentanţilor acesteia să sprijine economiile naţionale a membrilor mai slabi ai acesteia, in special ai celor din Europa de Est. Fostul prim-ministru al Ungariei, Ferenc Gyurcsany, a cerut anterior o acţiune coordonată a statelor mai bogate din Vest in vederea salvării statelor din regiune, care se confruntau cu probleme la nivelul balanţei de plati. O linie de credit de urgenţă a fost infiinţată şi oferită de FMI şi alte instituţii financiare internaţionale Ungariei, pentru a o ajuta să işi plătească datoriile ale căror scadenţă se apropiau.

Măsurile anticriză prezentate Parlamentului de fostul premierul ungar Ferenc Gyurcsani s-au axat pe menţinerea deficitului bugetar al ţării în limita maximă de 3%, impusă de Pactul de Stabilitate. De asemenea, s-au conceput reforme fiscale şi sociale profunde în Ungaria şi măsuri anti şomaj. Masurile au ca scop diminuarea taxelor pentru companii şi salariaţi, precum şi majorarea taxelor pe consum si proprietate.

Guvernul a anunţat primele măsuri fiscale cu care spera să reducă la maxim posibil impactul crizei economice:

- reducerea contribuţiilor sociale ale angajatorilor cu 5%, de la 32% la 27%, in două tranşe, in iulie 2009 si ianuarie 2010, ceea ce ar trebui să ducă la salvarea a zeci de mii de locuri de muncă;

- creşterea TVA de la 20% la 25% incepand cu 1 iulie 2009;

- eliminarea taxei de "solidaritate" de 4%, aplicată asupra câştigurilor companiilor şi ale persoanelor cu venituri foarte mari, incepand cu 1 ianuarie 2010.