Mediul de Afaceri al Olandei

De veacuri, Olanda a jucat un rol special în economia Europei. În secolul al XVI-lea navigaţia, pescuitul, comerţul şi băncile erau sectoarele cheie ale Olandei, iar comerţul cu coloniile sale a jucat un rol extrem de important pentru această ţară până spre începutul secolului XX.

Economia bazată în mare parte pe comerţul exterior şi care se remarcă prin relaţiile industriale stabile, şomaj şi inflaţie moderate, balanţă comercială excedentară.

Pe măsură ce sistemul colonial olandez s-a diminuat şi, în special după ce Indonezia, ultima mare colonie olandeză, şi-a obţinut independenţa în anul 1945, economia ţării s-a reorientat spre Europa.

Descoperirea unor mari depozite de gaze naturale a transformat ţara într-un exportator important de energie şi a propulsat-o în rândul naţiunilor prospere. Deşi majoritatea firmelor din Olanda sunt private, influenţa guvernului asupra economiei este încă simţită, întrucât acesta distribuie aproape jumătate din venitul naţional al ţării64. Şi astăzi mai există în Olanda „Biroul Central de Planificare”, care chiar dacă are un rol mai mult consultativ, se implică şi îşi prezintă opinia în luarea deciziilor majore de politică economică. Foarte importantă pentru creşterea economică a Olandei este prezenţa în această ţară a unui număr important de societăţi mari, care operează la nivel transnaţional.

Pentru Olanda un rol deosebit în elaborarea politicilor economice îl are aşa-numita dezvoltare sustenabilă durabilă, concept lansat în 1987 în raportul lui Gro Harlem Brundtland la „Comisia Mondială pe probleme de mediu şi dezvoltare”, o adevărată filozofie, care în esenţă pune accentual pe „mai bine” şi nu pe „mai mult”. Cum definirea dezvoltării sustenabile este criticată de o serie de experţi pentru caracterul său relativ vag, ce nu prezintă un obiectiv exact, ci exprimă mai mult un proces în desfăşurare,olandezii au adoptat o poziţie pragmatică, încercând pur şi simplu să facă acest concept operaţional şi aplicabil în practică.

Astăzi Uniunea Europeană are un rol important în crearea unui cadru politic necesar atingerii sustenabilităţii, după ce, în 2001, la Gothenburg, Consiliul European a adoptat o strategie de dezvoltare durabilă. Strategia Uniunii Europene propune realizarea unui echilibru dinamic al dimensiunilor economice, sociale şi de mediu înconjurător ale dezvoltării. Avantajul unei asemenea abordări este că, în locul cuantificării unidimensionale a aspectelor economice, sociale sau de mediu, indicatorii de dezvoltare sustenabilă sunt bi- sau tri-dimensionali.

Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici

INDICATORI AI CREŞTERII ECONOMICE ŞI FACTORII DE INFLUENŢĂ AI ACESTORA PENTRU PERIOADA 2002-2007

Rate anuale de creştere: 2002 2003 2004 2005 *2006 **2007

Produs Intern Brut 0,1 -0,1 1,7 0,9 2¾ 3,0

Consum privat 0,9 -0,7 0,0 0,3 -2,0 1¼

Investiţii private, ne-imobiliare -7,2 -4,6 3,3 0,3 8,0 5,0

Investiţii private imobiliare -6,6 -3,2 6,4 5,7 4¾ 3¼

Export de produse (exclusiv energie) 2,0 3,2 9,4 6,3 8¼ 9¼

- din care din producte interna 3,8 1,8 1,2 2,3 4,0 4¼

- re-export -0,1 5,0 20,1 10,9 13,0 14½

Import de bunuri 0,4 3,6 9,0 5,6 8,0 8¼

Rate anuale de creştere 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sectorul producţie (exclusiv minerit şi activităţi imobiliare) -0,8 -0,5 1,9 1,4 3¾ 4,0

Indexul preţurilor de consum (CPI) 3,4 2,1 1,2 1,7 1¼ 1¼

Preţul bunurilor de export (exclusiv energie) -2,6 -2,4 -0,7 0,3 1¼ - ½

Costul unităţii de muncă în producţie 2,6 2,3 -1,4 0,3 -3½ -2,0

Rata şomajului (nivel în % din forţa de muncă) 4,1 5,4 6,5 6,5 6,0 5,0

Forţă de muncă activă (persoane) 0,2 -0,5 -1,2 0,0 1½ 2,0

Forţă de muncă (persoane) 0,9 0,9 0,0 0,0 ¾ 1,0

Taxe şi contribuţii la asigurările sociale (nivel în % din PIB) 37,7 37,5 37,8 39,6 39,4 39,5

Putere de cumpărare 0,4 -1,1 -0,4 -1,7 1¼ 1,0

Venit domestic disponibil 2,3 -0,6 -0,2 -0,3 ¾ 3¾

Productivitatea muncii (exclusiv minerit şi activităţi imobiliare) 1,0 1,7 4,3 2,1 2¾ 2,0

Ponderea forţei de muncă în veniturile întreprinderii (nivel în %) 80,4 80,4 80,0 79,7 79,0 77¾

Export surplus (nivel în % of GDP) 6,5 7,0 7,3 7,7 7½ 7¾

Rata dobânzii pe termen lung (nivel în %) 4,9 4,1 4,1 3,4 3¾ 4,0

Rata dobânzii pe termen scurt (nivel în %) 3,3 2,3 2,1 2,2 2¾ 2¾