Mediul Legislativ din România

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 10864
Mărime: 59.28KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Rotariu, Ioan
Facultatea de Stiinte Economice , Universitatea de Vest Timisoara specializarea Relatii Economice Internationale

Extras din document

Reglementari privind taxele si impozitele

Principiile impunerii fiscale

Principiile impunerii au fost formulate pentru prima data de catre economistul englez Adam Smith sub forma unor maxime sau principii fundamentale, respectiv:

- maxima de justitie, conform careia cetatenii fiecarui stat trebuie sa contribuie la acoperirea cheltuielilor publice atât cât le permit facultatile proprii, respectiv marimea veniturilor obtinute sub protectia statului;

- maxima de certitudine, ce vizeaza legalitatea impunerii si presupune ca marimea impozitelor datorate sa fie certa, si nu arbitrara;

- maxima comoditatii, potrivit careia perceperea impozitelor trebuie sa aiba loc la termenele si în modalitatile cele mai convenabile pentru contribuabil;

- maxima economiei si randamentului impozitelor, care urmareste instituirea unor impozite cât mai putin apasatoare pentru contribuabil si asigurarea încasarii acestora cu un minim de cheltuieli.

In România Legea nr.571 din 22.12.2003 privind Codul fiscal stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele care alcatuiesc veniturile la bugetul de stat precum si la bugetele locale, precizând contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe fiscale, precum si modul de calcul si de plata ale acestora conform Monitorului Oficial (M.O. nr.927/23.12.2003).

Pe termen mediu, principiile generale ale reformei financiare se vor regasi în crearea unui sistem modern de impozite care sa stimuleze munca, economisirea si investitiile si sa asigure în acelasi timp un regim de echitate general. Distorsiunile în alocarea resurselor vor fi minimizate prin asigurarea preponderentei principiului neutralitatii impozitarii. Impozitul pe venitul global, impozitele pe profit, taxa pe valoarea adaugata si accizele constituie pilonii fundamentali ai sistemului românesc de impozite, în timp ce importanta taxelor vamale se va reduce.

Principalele impozite percepute de guvern

Rolul alocativ, distributiv si chiar cel reglator ale statului implica resurse financiare pe care statul si le procura prin vânzarea anumitor prestatii, prin fiscalitate si, daca aceste resurse nu sunt suficiente, prin împrumut.

Veniturile cu caracter fiscal ale administratiei publice centrale sunt:

- impozite directe (impozite pe venit, impozite pe profit, impozite pe avere);

- impozite indirecte (taxa pe valoarea adaugata, taxe de consumatii sau accize, monopoluri fiscale, taxe vamale);

- taxe de înregistrare si de timbru (taxe judecatoresti, taxe de notariat, taxe consulare, taxe de administratie);

- alte impozite si taxe locale;

Aceste impozite, taxe si contributii, în sume fixe sau în cote procentuale, se transfera bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale, bugetelor locale, Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, altor institutii, în conformitate cu destinatia stabilita de legile în vigoare. În timp ce în tarile dezvoltate cea mai mare parte a resurselor financiare publice este determinata de impozitele directe, în tarile în curs de dezvoltare – printre care se numara si România – sursa principala o constituie impozitele indirecte, în special impozitele pe consum (TVA, accize).

Preview document

Mediul Legislativ din România - Pagina 1
Mediul Legislativ din România - Pagina 2
Mediul Legislativ din România - Pagina 3
Mediul Legislativ din România - Pagina 4
Mediul Legislativ din România - Pagina 5
Mediul Legislativ din România - Pagina 6
Mediul Legislativ din România - Pagina 7
Mediul Legislativ din România - Pagina 8
Mediul Legislativ din România - Pagina 9
Mediul Legislativ din România - Pagina 10
Mediul Legislativ din România - Pagina 11
Mediul Legislativ din România - Pagina 12
Mediul Legislativ din România - Pagina 13
Mediul Legislativ din România - Pagina 14
Mediul Legislativ din România - Pagina 15
Mediul Legislativ din România - Pagina 16
Mediul Legislativ din România - Pagina 17
Mediul Legislativ din România - Pagina 18
Mediul Legislativ din România - Pagina 19
Mediul Legislativ din România - Pagina 20
Mediul Legislativ din România - Pagina 21
Mediul Legislativ din România - Pagina 22
Mediul Legislativ din România - Pagina 23
Mediul Legislativ din România - Pagina 24
Mediul Legislativ din România - Pagina 25
Mediul Legislativ din România - Pagina 26
Mediul Legislativ din România - Pagina 27
Mediul Legislativ din România - Pagina 28
Mediul Legislativ din România - Pagina 29
Mediul Legislativ din România - Pagina 30
Mediul Legislativ din România - Pagina 31
Mediul Legislativ din România - Pagina 32
Mediul Legislativ din România - Pagina 33
Mediul Legislativ din România - Pagina 34
Mediul Legislativ din România - Pagina 35
Mediul Legislativ din România - Pagina 36
Mediul Legislativ din România - Pagina 37
Mediul Legislativ din România - Pagina 38
Mediul Legislativ din România - Pagina 39
Mediul Legislativ din România - Pagina 40
Mediul Legislativ din România - Pagina 41
Mediul Legislativ din România - Pagina 42
Mediul Legislativ din România - Pagina 43
Mediul Legislativ din România - Pagina 44
Mediul Legislativ din România - Pagina 45
Mediul Legislativ din România - Pagina 46
Mediul Legislativ din România - Pagina 47
Mediul Legislativ din România - Pagina 48
Mediul Legislativ din România - Pagina 49
Mediul Legislativ din România - Pagina 50
Mediul Legislativ din România - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Mediul Legislativ din Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Posibilități de automatizare a calculului și contabilității salariilor - Ema SA Piatra Neamț

CAPITOLUL I STUDIUL CADRULUI ORGANIZATORIC AL SOCIETĂŢII Dezvoltarea producţiei de mărfuri în condiţiile de piaţă a făcut necesară crearea unor...

Concurența pe Piața de Autoturisme în România

Productia, piata si concurenta în domeniul autoturismelor din România se afla înca de la începuturile lor sub influenta exigentelor interne si,...

Proiectarea Sistemelor Informatice Financiar Contabile

CAPITOLUL I. SISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL 1.1. Dezvoltarea tehnicii de calcul şi creşterea nevoii de informaţii Noi toţi trăim în prezent...

Philpip Morris - Politici de Marketing

ISTORIC Philip Morris International, parte a grupului de companii Altria, este una din cele mai mari companii de tutun din lume. În prezent...

Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra marketingului întreprinderilor românești

Cap. 1 Efectele si pretul real al aderarii asupra IMM Marketingul intreprinderilor din Romania prezinta anumite probleme structurale, derivate din...

Reglementări privind consolidarea conturilor în România - trecut, prezent și perspective

Capitolul I DIMENSIUNI INTERNAŢIONALE ÎN REGLEMENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE CONSOLIDATE În prezent, pe plan mondial, normele contabile de...

Semnătura electronică

INTRODUCERE Integrarea este o strategie cu o dimensiune constructivă, iar această componentă constructivă este una cât se poate de bine profilată....

O analiza comparativă a sistemelor de tip ERP

Un ERP este un sistem software complex multi-modular care integrează procesele economice ale întreprinderii cu scopul optimizării şi creşterii...

Ai nevoie de altceva?