Mercantilismul - căi de înavuțire ale statului

MERCANTILISMUL. CAI DE ÎNAVUTIRE ALE STATULUI

”Mercantilismul nu este dogma moarta, ci o practica

vie a tuturor oamenilor de Stat de la Carol al V-lea

pâna la Frederic cel Mare”(Karl Bücher)

1. Evolutia si particularitatile mercantilismului

În secolele XV-XVII predominau înca valorile religioase si conceptiile medievale ale primatului supranaturalului. În opozitie si în spirit renascentist se formeaza o viziune a omului ce exalta valorile absolute ale statului, pe de o parte, si ale bogatiei, pe de alta parte. Mercantilismul s-a manifestat în perioada descompunerii feudalismului, când o noua structura sociala era interesata în accelerarea procesului acumularii primitive a capitalului.

Mercantilismul apare astfel ca primul curent de gândire economica moderna, Marx numindu-i pe mercantilisti “primii talmaci ai lumii moderne”.

Mercantilismul a fost o politica economica care s-a afirmat în Europa între secolele XVI - XVIII, bazata pe conceptul ca puterea unei natiuni poate fi marita daca exporturile sunt superioare importurilor. Mercantilismul ca ideologie desemneaza ideile si politicile dezvoltate în jurul acestei doctrine privind balanta comertului din gândirea economica europeana a secolului al XVII-lea si cea mai mare parte a secolului al XVIII-lea.

Termenul de mercantilism deriva din cuvintele italienesti: mercato care înseamna „piata”, mercante care înseamna negustor si mercantile cuvânt legat de câstigul banesc. Deasemeni are o dubla semnificatie. Pe de o parte, el indica un ansamblu coerent de idei privind natura avutiei individuale si sociale (nationale) si caile sporirii ei, adica reprezinta gândirea economica, mai ales o doctrina economica. Pe de alta parte, termenul respectiv arata un ansamblu de masuri practice care trebuie adoptate pentru atingerea scopului economic urmarit, adica o politica economica interna si externa adaptata acelei doctrine. Însa pentru M. A. Dupois el este „ Teoria îmbogatirii natiunilor prin acumularea metalelor pretioase ” dupa Ingram el este de conceptia dupa care „ bogatia se identifica cu banii”, iar dupa Rene Gonnard este „ sistemul de gândire economica si politica al reprezentantilor Renasterii, si un ansamblu de teorii si practici care pune accent pe metalele pretioase”. Astfel prin mercantilism întelegem „acea doctrina economica, elaborata astfel în sec. XVI-XVII, îndeosebi în urma descoperirii, în America a minelor de aur si argint, care considera ca pentru un stat, bogatia consista în posedarea metalelor pretioase si indica masurile (companiile de comert, protectionistul, interventionismul de stat) de a le procurati de a le face sa fructifice”.

Termenii „mercantilism” si „sistemul mercantil” au fost utilizati pentru prima data în 1763 de fiziocratul francez marchizul de Mirabeau si popularizati mai târziu de Adam Smith în "Avutia natiunilor". Dezideratele gândirii mercantiliste se pot traduce prin necesitatea unor reglementari ale vietii economice si acceptarea declarata a goanei dupa profit a natiunilor si a indivizilor. Thomas Mun (1571-1641) a expus aceasta doctrina în „England's Treasure by Foreign Trade” (1664): „Mijlocul la îndemâna pentru sporirea avutiei si a tezaurului nostru îl constituie comertul exterior, unde trebuie sa aplicam întotdeauna regula de a vinde anual strainilor mai mult decât consumam noi, valoric, din produsele lor”.

Evolutia mercantilismului este influentata de cateva evenimente importante ale istoriei universale:

-Marile descoperiri geografice ce au dat Europei imense resurse de materii prime si chiar forta de munca.

-S-a produs o mare acumulare de capital, fie prin cresterea veniturilor agricole, fie prin cresterea veniturilor comerciantilor, bani care au fost investiti nu in lux ci la crearea si dezvoltarea manufacturilor, sau a altor activitati comerciale.

-Reforma religioasa care a modificat modul de gandire a oamenilor;

-Aparitia primelor statelor moderne Anglia, Franta, Spania. Politica lor nu mai urmarea supravietuirea individului ci extinderea proprietatii statului.