Modalități de Înfăptuire a Funcției Finanțelor de Reglare a Economiei și Efectele Lor

CAPITOLUL 1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE

1.1.Conceptele de funcţie şi rol ale finanţelor

Caracterul obiectiv al existenţei finanţelor ca o categorie econimică importantă se relevă, în primul rând, prin funcţiile şi rolul ce revin acestora în procesul reproducţiei sociale şi realizării produsului intern brut. Expresie generalizată a unui anumit grup de relaţii economice, finanţele au de îndeplinit o anumită misiune socială, în sensul că prin intermediul lor se realizează anumite procese economico-sociale şi că ele îşi aduc aportul la realizarea obiectivelor dezvoltării generale a societăţii.

Conceptul de funcţie semnifică menirea socială a categoriei respective. Această semnificaţie are în vedere capacitatea acelei categorii de a mijloci înfăptuirea unor procese economice ce nu se pot realiza în absenţa categoriei respective.

Conceptul de rol semnifică rezultatele obtenabile pe seama îndeplinirii funcţiilor acelei categorii. Această noţiune se refera expres la efectele pe care le generează manifestarea acelei categorii economice.

Prin urmare conceptul de funcţie atribuită finanţelor desemnează capacitatea acestora de a mijloci, în condiţii considerate optime, realizarea anumitor procese economice exprimate în formă bănească, ce se desfăşoară în cadrul reproducţiei sociale (mai ales procese de repartiţie a PIB), concretizate în formarea, repartizarea şi utilizarea raţională a fondurilor de resurse băneşti (financiare).

Manifestarea finanţelor în ansamblul lor, dar şi pe componente ale sferei de cuprindere a acestora, presupune îndeplinirea unor funcţii specifice, grefate pe îndeplinirea funcţiilor banilor. Îndeplinirea funcţiilor finanţelor la nivel macro şi microeconomic se întemeiază pe forma bănească a proceselor economice pe care le exprimă şi pe folosirea banilor.

Literatura noastră de specialitate reţine, cel mai adesea, ca funcţii atribuite finanţelor: funcţia de repartiţie şi funcţia de control, la care se adaugă şi o funcţie de reglare a economiei, fiecare dintre acestea mijlocind procese economice de repartiţie a PIB, exercitarea controlului financiar şi contracararea unor fenomene dereglatoare..

În alte abordări sunt luate în considerare anumite funcţii artibuite în mod expres unor componente a finanţelor (bugetul de stat), dar cu semnificaţii care se extind asupra finanţelor, în ansamblu. În acest sens, economiştii americani Richard Musgrave şi Peggy Musgrave menţionează trei funcţii ale finanţelor publice (bugetului de stat), şi anume:

- Funcţia de distribuire a resurselor;

- Funcţia de alocare (a resurselor);

- Funcţia de stabilizare (reglare) a economiei.

1.2.Funcţia de reglare (stabilizare) a economiei

Funcţia de reglare (stabilizare) conturează manifestarea finanţelor în ipostaza de mijlocitor al exercitării unor infliuenţe asupra evoluţiei vieţii economice şi sociale şi mai ales a economiei în sensul dorit de către factorii de decizie pe plan financiar, în primul rând, de către autorităţile publice. Prin această funcţie, finanţele mijlocesc contracararea unor fenomene cu caracter destabilizator (recesiunea, criza, şomajul) care perturbă procesele economice şi sociale, respectiv stimularea evoluţiei pozitive a acestor procese.

Această funcţie are ca suport dezvoltarea teoriei moderne a finanţelor prin recunoaşterea impactului lor posibil stabilizator în economia de piaţă supusă acţiunii unor factori specifici, care dereglează mecanismele sale imperfecte. O asemenea funcţie exprimă capacitatea finanţelor de a mijloci reglarea diverselor procese economice şi sociale prin influenţa indirectă exercitată asupra derulării acestora sau uneori prin condiţionarea lor directă.

Suportul obiectiv al îndeplinirii acestei funcţii rezidă în intercondiţionarea ce caracterizează derularea proceselor materiale cu procesele băneşti-financiare. Acest suport s-a creat, în mod obiectiv, prin apariţia şi folosirea banilor în viaţa economică şi socială, în condiţiile îndeplinirii funcţiilor specifice acestora. Pe acest fundal, desfăşurarea proceselor materiale ale reproducţiei determină, dar şi depinde de realizarea proceselor băneşti-financiare; adesea acestea din urmă trebuind să le preceadă pe cele anterioare. Aşa, de exemplu, realizarea unei investiţii este condiţionată de procurarea anticipată a resurselor băneşti necesare finanţării achiziţiilor, lucrărilor etc. Asemănător o bună parte a proceselor de consum final depind de procesele de repartiţie financiară, atât ca dimensiune, cât şi ca distribuţie în timp şi spatiu.