Cuprins
- CUPRINS
- 1. Definirea monopolului
- 2. Clasificarea monopolurilor
- 3. Conditii comparative în care sunt puse sa functioneze cele doua tipuri de modele – piata concurentiala pura si perfecta si monopolul
- 4. Monopolurile în economia României
- 5. Stabilirea si controlul preturilor în conditii de monopol
- 6. Cererea catre firma si încasarile
- 7. Mecanismul de functionare a monopolului
Extras din referat
MONOPOLUL
În structura oricarei economii de piata, dupa cum s-a putut constata, pe lânga concurenta, apare si monopolul, fie ca o replica la concurenta, fie ca o forma modificata a acesteia. În întelesul obisnuit – luat ca o replica la concurenta – o întreprindere are situatia de monopol atunci când ea este unicul producator al unui produs omogen din ramura, în prezenta unui numar mare de cumparatori. Consecinta fundamentala este urmatoarea: pretul nu mai este stabilit, în mod exogen, prin jocul liber al fortelor pietei, ca în cazul concurentei perfecte, ci este fixat, împreuna cu volumul productiei, de însasi firma producatoare. Prin urmare, o firma pusa în situatia de a fi monopolista trebuie sa fie singura care ofera produse pe piata fara alti producatori concurenti (nationali sau straini), iar produsul sa nu fie substituibil.
CLASIFICAREA MONOPOLURILOR
Aparitia monopolurilor are la baza mai multe cauze. Totodata, ele îmbraca mai multe forme si au diferite roluri si functii într-o economie nationala. De aceea apare necesitatea ca înca de la început sa se faca o clasificare a acestora, luând ca criterii principale formele monopolurilor si cauzele care le dau nastere si care contribuie la dezvoltatea lor. Punerea în evidenta a principalelor cauze ale aparitiei si mentinerii monopolurilor într-o economie de piata poate consitui de altfel si o prima explicatie a aparitiei acestora, domeniilor în care ele se dezvolta, precum si formele pe care le îmbraca.
În economiile de piata monopolurile îmbraca diferite forme, printre care mentionam:
a. Întelegerile secrete între marile firme. Concentrarea productiei si capitalului prin acumulari si prin cumparari si fuziuni de întreprinderi si firme pe linie orizontala si pe linie verticala are ca rezultat reducerea numarului de firme concurente. Între acestea se realizeaza cu mai multa usurinta întelegeri secrete pentru împartirea pietelor, stabilirea cotelor de productie si a marimii pretului de vânzare a produselor pe piata.
b. Monopolul natural. Economia de scara realizata în anumite domenii contribuie la scaderea costurilor de productie într-o masura atât de mare încât alte firme cu un volum mai redus de activitate nu ar putea ajunge la o atare performanta. În acelasi timp, în anumite domenii nici tehnologic si nici economic nu ar fi posibila existenta mai multor întreprinderi concurente deoarece ar însemna cheltuile prea mari de investitii. Sunt exemplele clasice privind retelele de distributie a electricitatii, gazelor si apei, retelele de termoficare, sistemele de irigatii, reteaua de cai ferate. Dublarea sau triplarea acestor retele numai din dorinta de a exista întreprinderi concurente ar fi irational din punct de vedere economic, întrucât pe de o parte, ar necesita o dublare sau triplare a volumului de investitii, iar pe de alta parte, între aceste întreprinderi s-ar putea realiza întelegeri secrete, pentru fixarea preturilor si, în fond, problema restaurarii concurentei tot nu s-ar rezolva.
c. Monopolul legal. Exista anumite produse sau sectoare de interes strategic (apararea nationala) si de interes public care trebuie sa intre sub incidenta controlului public. În aceasta privinta pot fi mentionate cele apartinând sectorului sanatatii sau celor care trebuie supuse controlului public, cum sunt, de exemplu, fabricarea si distributia unor medicamente sau substante farmaceutice (morfina) productia si comercializarea tutunului si alcoolui, precum si productia si utilizarea uranului, a izotopilor radioactivi, productia banilor, timbrelor etc.
d. Monopolul tehnologic. Generat în special de proprietatea asupra patentului de inventie si a dreptului de autor, ceea ce confera inventatorului sau autorului controlul exclusiv asupra noului produs sau asupra noii tehnologii întreaga perioada prevazuta de lege (15-17 ani pentru patente) De altfel orice producator de produs nou vândut pe piata dispune, o perioada, de pozitia de monopol, perioada care va dura pâna când alte firme vor veni pe piata cu produse similare sau substitubile. În conditiile contemporane, monopolul tehnologic este foarte raspândit datorita, pe de o parte, sistemului în care se desfasoara cercetarile si inovarile, iar pe de alta parte, preocuparilor de a stimula si extinde activitatea de cercetare-dezvoltare, generatorul principal al procesului de inovare.
e. Monopolul asupra marcii comerciale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Monopolul.doc