NAFTA

Ca replica la eforturile de creare în Europa Occidentala a Spatiului Economic European, în iunie 1991 au început între reprezenantii SUA, Canadei si Mexicului negocierile privind crearea unei zone de comert liber între cele trei tari.

Ideea crearii unei zone de comert liber a Americii de Nord a fost exprimata prima data în anul 1990 cu prlejul întâlnirii dintre presedintii SUA si Mexicului, Canada, care semnase anterior un tratat de comert liber cu SUA , a aderat ulterior la acest proiect.

Negocierile au încput în anul 1991 si au vizat extrinderea acordului dintre SUA si Canada si pentru Mexic, printr-o întelegere numita Acordul de Liber Schimb Nord  American (NAFTA  North American Free Trad Agreement). Acordul a fost semnat în anul 1993 de catre liderii celor trei tari: George Bush  SUA, Brian Mulroney  Canada, Carlos Salinas de Gortari  Mexic si a intrat în vigoare în ianuarie 1994.

Intrarea în vigoare a NAFTA reprezinta crearea celei mai mari zone de comert liber din lume care la începutul anului 1990 includea o populatie de circa 385 de milioane de locuitori, avea un PIB de 6270 miliarde de dolari ( 40% din PIB-ul mondial) si participa cu 20% la comertul mondial.

Într-un discurs foarte important, rostit la întâlnirea la nivel înalt la Miami din decembrie 1994, presedintele Clinton a transformat propunerile unilaterale pentru liber schimb între cele doua Americi, facute de presedintii Ronald Reagan si George Bush, într-un angajament formal din partea tuturor sefilor de stat din emisfera vestica. Clinton a descris NAFTA ca pe un prim pas vital pentru un nou tip de comunitate a natiunilor, contruit pe o baza comuna de valori democratice, stimulat de liberul schimb al bunurilor, serviciilor si capitalului, devotat drepturilor omului si protejarii mediului înconjurator.

În cele 22 de capitole si 7 anexe, Acordul de Liber Schimb Nord  American reglementeaza tranzactiile comerciale între SUA, Canada si Mexic, în vederea eliminarii obstacolelor tarifare si netarifare si are implicatie deosebita nu numai asupra relatiilor economice, dar si asupra celor sociale si politice ale tarilor membre. Documentul face referire la: accesul la piete, regulile de origine, reglementarile comerciale, comertul cu servicii, investitiile, asigurarea proprietatii intelectuale, solutionarea controverselor.

Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un potential urias de utilizarea a fortei de munca, a productivitatii si nivelului de trai, careia si alte tari din America Latina este posibil sa i se alature în viitor si care va avea efecte deosebite asupra relatiilor cu alte tari industriale.

În prezent, ca marime, NAFTA reprezinta a doua zona de liber schimb a lumii, unind 365 milioane de consumatori din cele 3 state într-o singura piata libera.

Dezbaterile asupra adoptarii NAFTA au fost lungi în toate cele trei tari dar, în SUA aceasta a divizat membrii partidelor Democrat si Republican, si a avut opozanti din partea unor sindicate si organizatii de protectia mediului. Multi s-au temut ca se vor pierde locuri de munca pentru ca acordul ar avea drept consecinta mutarea productiei americane în Mexic pentru a se exploata avantajele oferite de forta de munca ieftina, dar si legislatiile mai putin severe privind protectia mediului si a muncii. Ca raspuns la aceste probleme, la acordul initial au mai fost adaugate înca doua acorduri suplimentare: unul privind piata muncii si un altul referitor la protectia mediului înconjurator. În final, în noiembrie 1993, Congresul SUA si-a dat acordul pentru NAFTA.

Aspectele cele mai inovative, dar în acelasi timp si cele mai controversate ale NAFTA sunt reglementarile legate de protectia mediului, care sunt incluse si în acordul propriu-zis, dar si în acordul separat numit Acordul Suplimentar asupra Mediului. Aceste prevederi fac ca NAFTA sa fie cel mai elaborat acord de liber schimb din punct de vedere al protectiei mediului. Acest acord suplimentar a înfiintat si o Comisie de Cooperare a

Mediului (CEC), alcatuita din experti în domeniu din cele trei tari participante.