Oferta forței de muncă în România

Introducere

Functionarea oricarui sistem de productie este de neconceput fara prezenta si interventia omului. Procesele de productie a bunurilor corporale si necorporale, respectiv a serviciilor, capabile sa satisfaca cele mai diverse nevoi umane, au ca element comun faptul ca desfasurarea lor presupune prestarea de munca.

Trecem printr-o perioada dificila a economiei, datorita crizei care a cuprins intreaga lume si care afecteaza si locurile de munca din tara nostra, fiind tot mai putine in ultimii ani dar care, dupa analiza specialistilor, se vor inmulti in viitorii ani, tototdata scazand si rata somajului care in momentul actual este destul de ridicata.

In lucrarea ce va urma, vom incerca sa prezentam oferta fortei de munca existente in momentul actual, dar si o scurta analiza asupra previzionarii ofertei fortei de munca pana in anul 2014.

I. Cererea si oferta forţei de muncă

Factorul muncă, care contribuie la crearea, utilizarea si dezvoltarea celorlalti factori de productie, se asigură prin intermediul pieţei muncii, aceasta ocupând un rol central in sistemul economico-social. Datorită acestui lucru, piaţa muncii are o influenta directa asupra altor subsisteme si ramuri economice si determină diverse acţiuni asupra componentelor vieţii sociale. Piaţa muncii se bazeaza pe întalnirea si confruntarea cererii cu oferta de muncă, componente ale raportului dintre producţie si consum.

Orice activitate, care se iniţiaza sau există in societate, genereaza nevoia de muncă. Aceasta reprezintă volumul total de muncă necesar activitaţilor dintr-o ţara pe o perioadă dată. Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprimă pe piaţa muncii. Condiţia generală pentru ca nevoia de muncă să ia forma cererii de munca este recompensarea acesteia.

Cererea de muncă reprezinta nevoia de munca salariată care se formează la un moment dat intr-o economie de piaţa. Ea se exprimă prin intermediul numărului de locuri de muncă.

Oferta de muncă este formata din munca pe care o pot depune membrii societaţii in condiţii salariale. Prin urmare, in oferta de muncă nu se include femeile casnice, studenţii, militarii in termen si alţi oameni care depun activitaţi nesalariale.

Oferta de muncă se exprima prin numarul celor apti de muncă sau populatia aptă disponibilă din care se scade numărul femeilor casnice, al studenţilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate, întrucat, au resurse pentru existenta sau au alte preocupari.

Curba ofertei de muncă într-o economie reflectă ansamblul deciziilor alternative privind cantitatea de muncă pe care omul este dispus să o presteze în funcţie de salariu. Oferta de muncă la firmele mici şi în condiţii de concurenţă perfectă are o elasticitate ce tinde spre infinit. La firmele mari, curba ofertei are un unghi ascuţit, îndreptat în sus, este inelastică sau puţin elastică, reflectând concurenţa imperfectă. Curba ofertei de muncă este în fond curba de utilitate a venitului. Curba (dreapta) ofertei reflecta relaţia directă între oferta de muncă şi nivelul salariului.