Opera lui Adam Smith

Repere bografice

Adam Smith era fiul unui controlor vamal la Kirkcaldy din Scotia. Data exacta a nasterii ramane necunoscuta, se stie doar ca a fost botezat la 5 iunie 1723. A fost rapit de o banda de tigani in jurul varstei de 4 ani, dar a fost rapid recuperat de unchiul sau si redat mamei.

Tatal lui Adam Smith a murit inainte de nasterea sa, iar mama sa, fiica a unui proprietar bogat de terenuri, s-a dedicat cu multa grija educatiei lui Adam, care era un copil bolnavicios. Si-a inceput studiile la varsta de 14 ani, din anul 1737 pana in 1740 la universitatea din Glasgow, unde a luat parte la cursurile profesorului Francis Hutcheson.

Prezentare a studiilor

Intre 1740 si 1746, a studiat filosofia la Colegiul Balliol din Oxford. In 1746, Smith s-a intors la Kirkcaldy. S-a straduit sa isi gaseasca o pozitie la universitate, dar nu a reusit. Datorita bunelor relatii ale mamei sale a primit oferta de a tine un curs public la universitatea din Edinburgh, in perioada 1748-1749.

In anul 1751, la varsta de numai 27 de ani, Adam Smith era profesor de logica la universitatea din Glasgow, iar in 1752 era profesor de filozofie morala, pentru care era si mai bine platit. Studentii lui aveau varste cuprinse intre 14 si 16 ani. Limba de predare era latina, Smith a fost insa un pionier al predarii in limba engleza. In aceasta perioada s-a imprietenit si cu David Hume.

Cursurile de atica ale lui smith, tinute in perioada in care a fost professor de filosofie morala la Glasgow, au devenit prima sa carte, “The Theory of Moral Sentiments” (Teoria sentimentelor morale). Capodopera sa “the Wealth of Nations”(Avutia natiunilor) a aparut in 1776. aceasta lucrare remarcabila constituie prima,si pana cum singura paradigma completa a stiintei economice. Ea a devenit,de asemenea, o forta extreme de importanta care a contribuit la schimbarea politicii economice engleze.

N-a mai trait sa se poata bucura de succesul prietenului sau, James Watt, care a inventat masina cu aburi. A murit in anul 1790, la varsta de 67 de ani. Dupa moartea sa au fost arse, conform dorintei sale, numeroase schite si manuscrise private.

Contributia in economie

Publicarea cartii "Bogatia natiunilor" lui Adam Smith in 1776, este considerata a fi originea Economiei ca stiinta. Clasicii scriau intr-o epoca in care industria cunostea o dezvoltare fara precedent. Preocuparea lor principala a fost cresterea economica si teme relationate cum ar fi distributia, valoarea, comertul international, etc. Unul din obiectivele principale a fost denuntarea ideilor mercantiliste restrictive ale liberei concurente care erau inca si mai extinse in vremea lor. Pentru Adam Smith, statul trebuia sa se abtina sa intervina in economie deoarece atunci cand oamenii actioneaza liber in cautarea propriului interes exista o mana invizibila ce transforma eforturile in beneficii.

“ Cand cineva isi investeste capitalul in sprijinirea industriei o face pentru propriul sau beneficiu; de aceea, intotdeauna va incerca sa-l foloseasca in industria al carei produs va avea o mai mare valoare sau in schimb pentru o mai mare cantitate de bani sau alte bunuri... In asta consta, ca in multe alte cazuri, ghidat de o mana invizibila pentru a atinge un scop ce nu era in intentia sa. Si nici pentru societate este rau ca s-a procedat in acest sens. In cautarea propriului sau interes, omul favorizeaza adeseori pe cel al societatii mai bine decat atunci cand intr-adevar vrea s-o faca.”

În “Avuţia naţiunilor” denumită şi “biblia liberalismului clasic”, Smith a reuşit să sintetizeze cele mai importante cunoştinţe acumulate până la el în domeniul economic. Dând dovadă de un înalt spirit critic şi analitic, Adam Smith readuce în discuţie o vastă problematică economică la a cărei soluţionare şi-a adus o contribuţie substanţială. În acest context a făcut paşi importanţi în definirea mai clară a obiectului şi metodei de studiu ale economiei politice determinând consacrarea ei drept una din cele mai importante ştiinţe moderne. A creat un fundament teoretic mai solid liberei concurenţe şi politicii liber-schimbiste, bazându-se atât pe studierea materiei şi comportamentului uman, cât şi pe studiul comparativ al diferitelor sisteme de organizare a economiei, ca şi al diferitelor curente economice dinaintea lui – mercantilismul şi fiziocraţia.

“Avuţia naţiunilor” cuprinde în cinci volume, dintre care primele două pun accentul pe teoria economică, iar celelalte trei volume evidenţiază aspectele normative pe care le implică aceasta, inclusiv o serie de comparaţii de istorie economică.

Ideea centrală a lucrării, aşa cum reiese şi din titlul ei, o constituie definirea noţiunii de “avuţie” sau “bogăţie” a naţiunilor şi analiza factorilor sau forţelor de producţie ce concură la crearea şi sporirea ei.

Obiectul filosofiei morale,in opinia lui Smith,era fericirea si bunastarea umana. Filozofii morali antici constientizau acest lucru, intrucat isi propuneau sa examineze fericirea si perfectiunea omului, privit nu numai ca individ, dar si ca membru al unei familii,al unui stat si al omenirii. Aceasta viziune era profound diferita de cea existenta in Evul Mediu,cand se considera ca fericirea este incompatibila cu virtutea si ca singura virtute adevarata este jertfa de sine. Desi progresul material al lumii moderne a facut vederea medievala asupra moralitatii tot mai lipsita de temei,ea a persitat totusi pana in secolul al XVIII-lea, fiind reliefata,de exemplu,intr-un eseu intitulat “The Fable of the Bees,or Private Vices and Public Benefits”, scris de Dr. Bernard de Mandeville. Teza lui Mandeville era aceea ca viciile umane, in special goana dupa lux si castig material genereaza avutie. Prin urmare, daca virtutea jertfei de sine ar fi fost practicata,progresul material ar fi ajuns la un impas. Adam Smith a privit acest sistem de filozofie morala ca daunator in intregime, deoarece parea a sterge cu totul distinctia dintre viciu si virtute. El a vazut intr-o lumina cu totul diferita castigul lumesc si urmarirea inavutirii. Acesta era numai un aspect al dorintei fiecarui individ de a-si imbunatati propria situatie. Aceasta dorinta, spune Smith, ne urmareste din leagan si apna in moramant, operand in toate domeniile vietii noastre.