Organizarea activității de control financiar în Germania

Introducere

Actualitatea temei cercetării. Statul, indiferent de forma de organizare a acestuia, șia

creat din cele mai vechi timpuri sisteme de control, în special, sisteme de control financiar,

ale căror principale obiective au constat, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, din activități

de urmărire a modului de realizare a obligațiunilor financiare ale populației față de instituțiile

sale.

În prezent, practic, în toate țările dezvoltate există (într-un fel sau în altul) organe de

control financiar suprem, potențialul cărora se prezintă ca fiind un factor important în

domeniul transformărilor publice. S-a recunoscut, demult, că controlul financiar veridic este

unul dintre instrumentele de bază ale perfecționării gestiunii de stat prin îmbunătățirea

gestiunii întreprinderilor și organizațiilor de stat. Organul de control financiar de stat suprem

asigură puterii legislative și celei executive posibilități suplimentare de a efectua distribuirea

și gestiunea resurselor de stat într-un mod mai eficient. Din aceste considerente, multe state

întreprind măsuri efective privind dezvoltarea ulterioară a organelor de control financiar de

stat și privind sporirea eficienței activității lor. De regulă, aceste măsuri țin de perfecționarea

legislației, care determină locul organelor sus-menționate în sistemul gestiunii de stat, rolul

lor, drepturile și posibilitățile lor.

Scopul lucrării se rezumă pe de o parte la cercetarea teoretică a aspectelor

conceptuale ale controlului financiar, iar pe de altă parte analiza organizării activității de

control financiar în Germania

Obiectul cercetării. Perceperea funcționării controlului financiar în Germania, cât și

noțiunile teoretice referitoare la controlul financiar. La fel un aspect important ține de

depistarea riscurilor, care sunt efectele și combaterea acestora.

În procesul cercetării realizate cu scopul atingerii obiectivelor lucrării au fost folosite

diverse metode de cercetare.

Metode de cercetare. Pentru pătrunderea în esența noțiunilor studiate în lucrare a

fost folosită metoda bazată pe deducție, ce constă în înțelegerea unui fenomen, plecând de la

noțiuni generale de control financiar, la informația existentă privind organizarea activității de

control financiar în Germania, în urma cărora se obține veridicitatea noțiunilor.

Rolul practic al lucrării se bazeaza în perceperea informațiilor referitoare la control

financiar în scopul formulării unei concluzii proprii în raport cu actualitatea temei.

Cuvinte-cheie: Control financiar, Curtea Federală de Conturi (BRH), audit, rapoarte,

transparența, rentabilitatea, acțiuni guvernamentale, Oficiul Federal de Audit, independență,

finanțe, Consiliul de Auditori, etc.

I. Atribuții de control ale Oficiului federal de audit și ale Curții Federale de Conturi

Oficiul Federal de Audit poate acum să privească înapoi la peste 300 de ani de istorie a

auditului. Chiar dacă sarcinile și organizarea camerelor de contabilitate ale vremii sunt în cel

mai bun caz rudimentar comparabile cu instituțiile de control financiar modern, ele au pus

cândva piatra de temelie. Astăzi, Curtea Federală de Conturi este o autoritate federală

supremă și, conform articolului 114 paragraful 2 din Legea fundamentală, examinează

„contul, precum și eficiența și regularitatea bugetului federal și gestiunea economică”.

Curtea de Conturi poate fi găsită în Codul bugetar federal (BHO, Partea V Audit la

Partea VIII Descărcarea de gestiune, secțiunile 88 până la 114) din Legea principiilor

bugetare (HGrG, secțiunile 53 până la 56) și în Legea Oficiului Federal de Audit (BRHG). din

11 iulie 1985, cu ultima modificare din 5 februarie 2009).

Aceste reglementări arată, printre altele, că Oficiul Federal de Audit are același statut

ca - Ministerele Federale, - Biroul Președintelui Federal și - Oficiul Cancelarului

Federal. În comparație cu instituțiile predecesoare istorice, Oficiul Federal de Audit este un

organism independent care este supus doar legii. Membrii săi se bucură de independență

judiciară. Atât executivul, cât și legislativul sunt subiectul dar și destinatarul examenelor sale.

Oficiul Federal de Audit nu poate fi comandat de alte organe de stat și, conform

propriilor declarații, nu ia nicio decizie politică. Cu toate acestea, aceasta din urmă în special

a condus la dezbateri în literatura academică despre rolul Curții de Conturi.

Structura organizatorică a Oficiului Federal de Audit se bazează pe domeniile de audit,

dintre care în prezent sunt 51 în total, care la rândul lor sunt grupate în nouă departamente de

audit și sunt gestionate de șefi de departament (la sfârșitul anului 2018). Zonele de audit

organizate în departamente sunt desemnați manageri de zonă de audit care efectuează

auditurile împreună cu auditorii și alți angajați ai Oficiului Federal de Audit. Organizarea

unor grupuri mai mici, precum și cooperarea între zonele de examinare sunt, de asemenea,

posibile dacă, de exemplu, sunt afectate domeniile de responsabilitate ale altor zone de

examinare. Procedând astfel, Curtea Federală de Conturi încearcă să țină seama de

complexitatea tot mai mare a conținutului politic.

Cel mai important organism decizional al Oficiului Federal de Audit este Marele

Senat. Acestea includ Președintele, Vicepreședintele, șefii departamentelor de audit și mai

mulți șefi de zone de audit. Deciziile se iau cu majoritate de voturi, stilul de luare a deciziilor

fiind denumit colegial. Deciziile care nu au o importanță fundamentală, în schimb, se iau în

așa-numitele senate sau colegii cu doi sau trei membri. Deciziile din senate se bazează pe

principiul majorității). În colegii, în schimb, hotărârile se iau în unanimitate.