Organizarea Auditului Intern

CAPITOLUL 1. AUDITUL INTERN - Definiţie, Obiective, Sferă de activitate şi Funcţiile Auditului Intern

1.1. Definirea conceptului de audit

Auditul reprezintă procesul desfăşurat de persoane fizice sau juridice legal abilitate, numite auditori, prin care se analizează şi evaluează, în mod profesional, informaţii legate de o anumită entitate, utilizând tehnici şi procedee specifice, în scopul obţinerii de dovezi, numite probe de audit, pe baza cărora auditorii emit într-un document, numit raport de audit, o opinie responsabilă şi independentă, prin apelarea la criterii de evaluare care rezultă din reglementările legale sau din buna practică recunoscută unanim în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea entitatea auditată.

Definiţia impune câteva precizări şi anume:

a) procesul de audit, numit şi misiune de audit, se derulează pe baza unor standarde naţionale sau internaţionale;

b) auditorii sunt persoane care dobândesc această calitate în condiţiile strict reglementate de legislaţia în vigoare;

c) entitatea auditată poate fi: o unitate patrimonială (societate comercială, regie autonomă etc.), guvernul în ansamblu, ministere sau, după caz, departamente ministeriale, programe, acţiuni, tranzacţii, operaţiuni;

d) analiza informaţiilor în misiunea de audit se face pe baza unor procedee şi tehnici unanim recunoscute în domeniu, care furnizează auditorului probe de audit, pe baza cărora el îşi fundamentează opinia;

e) evaluarea şi interpretarea rezultatelor obţinute se efectuează în condiţiile existenţei şi luării în consideraţie a unor criterii de evaluare care au la bază referinţe contabile identificate (norme contabile naţionale sau internaţionale sau referinţe contabile recunoscute unanim în domeniu) sau principii sănătoase de management, respectiv buna practică managerială recunoscută de specialiştii în domeniu.

În conformitate cu definiţia IIA (The Institute of Internal Auditors) din iunie 1999 auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajută această organizaţie să îşi atingă obiectivele evaluând, printr-o abordare sistematică şi metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control, şi de conducere a întreprinderii şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.

1.2. Obiective, Sferă de activitate şi Funcţiile Auditului Intern

Principalele obiective ale auditului intern sunt:

- evaluarea managementului riscurilor

Riscurile trebuie sa aiba un nivel acceptat de catre manager, nivelul lor nu trebuie sa afecteze:

- fiabilitatea si integritatea informatiilor

- eficacitatea si eficienta operaţiilor

- integritatea patrimoniului

- respectarea, legilor, reglementarilor, normelor, proceduri, contracte

- evaluarea sistemelor de control

Controlul intern trebuie să contracareze actiunea riscurilor asigurând:

- fiabilitatea si integritatea informaţiilor

- eficacitatea şi eficienţa operaţiilor

- integritatea patrimoniului

- respectarea , legilor , reglementărilor , normelor, proceduri, contracte

- domeniul de operare al unei structuri de audit este format din:

- toate procedurile puse in practică de către management pentru îndeplinirea obiectivelor entităţii respective

- toate sistemele de control şi riscurile asociate.

Sfera auditului public intern cuprinde:

a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă;

b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

c) administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

d) sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele informatice aferente.

Transpunerea în practică a activităţii de audit intern în calitatea sa de pârghie la dispoziţia conducerii unei entităţi patrimoniale pentru realizarea obiectivelor acesteia este realizată printr-o serie de funcţii generale şi specifice:

Funcţia de cunoaştere-evaluare – se realizează prin determinarea rezultatelor activităţii (entităţii) auditate şi evaluarea acestora prin raportarea la un sistem de criterii prestabilit în vederea determinării măsurilor de intrare în legalitate şi îmbunătăţire a rezultatelor activităţii verificate.

Funcţia are atât caracter preventiv cât şi post operativ prin stabilirea tendinţelor de abatere de la normele şi prevederile legale în vigoare şi dispunerea măsurilor necesare desfăşurării activităţii economice în cadrul strict al acestora. Caracterul post operativ se manifestă prin ansamblul informaţiilor referitoare la activităţile supuse analizei care, în acest context, constituie şi principalele surse de informare pentru fundamentarea şi aplicarea deciziilor necesare remedierii abaterilor şi intrării în regimul de legalitate.