Organizarea sistemului informațional al stocurilor

Introducere

Una din importantele schimbări atât în domeniul teoriei economice, al managementului strategic precum şi în domeniul logistic este trecerea de la întreprinderea concepută ca o citatdelă la întreprinderea concepută “ca arhipelag”, care trebuie să gestioneze multiple interfeţe cu alte întreprinderi şi a căror reuşită individuală este direct legată de reacţiile, competenţele şi reuşita celorlalte. Această evoluţie este însoţită de reconsiderearea rolului strategic al gestiunii fluxurilor asupra funcţiei logistice, asupra responsabilităţilor logistice, asupra frontierelor organizaţionale interfuncţionale interne şi asupra interfeţelor externe. Dezvoltarea managementului logistic a permis trecerea de la o abordare operaţională şi reactivă a gestiunii fluxurilor, la o abordarea conceptuală şi proactivă. În practică se observă că dimensiunea inter-organizaţională nu este luată în considerare încă din faza de concepţie şi formulare a strategiei, dar ea se impune pe măsură ce performanţele căutate în termeni de cost, calitate, fiabilitate, termene, nivel de informare, sunt ridicate. Toate aceste mutaţii au fost posibile prin dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC), care a declanşat şi accelerat evoluţia dispozitivelor logistice, făcând posibile numeroase “vise” în domeniul logisticii. Sistemul informaţional şi de comunicaţie logistică al întreprinderii (SICLE) a permis reconsiderarea limitelor spaţiului şi timpului care caracterizează sistemul logistic, autorizând forme internaţionale de organizare cu fluxuri trase şi împinse, care permit satisfacerea rapidă a clienţilor, costuri reduse şi o puternică flexibilitate operaţională şi strategică.

I. Sistemul informaţional al activităţii logistice

Sistemul informaţional şi de comunicaţie logistică al întreprinderii (SICLE) a permis reconsiderarea limitelor spaţiului şi timpului care caracterizează sistemul logistic, autorizând forme internaţionale de organizare cu fluxuri trase şi împinse, care permit satisfacerea rapidă a clienţilor, costuri reduse şi o puternică flexibilitate operaţională şi strategică.

Marea majoritate a sistemelor informaţionale au fost concepute într-o perspectivă strict intra-organizaţională. O reţea de întreprinderi în curs de constituire nu va putea fi performantă din punct de vedere logistic, dacă se limitează la schimburi între sisteme informaţionale individuale (mai précis între SICLE individuale). Pilotajul sistemului logistic impune nu o transformare a sistemului informaţional pe măsura dezvoltării întreprinderii, ci o concepţie a priori inter-organizaţională.

Evoluţia sistemului informaţional logistic nu a fost foarte diferită de evoluţia sistemelor de gestiune în ansamblul lor. Logisticienii au fost confruntaţi mai degrabă cu probleme legate de coordonarea inter-funcţională decât cu probleme privind schimbul de informaţii între diferitele entităţi ale întreprinderii (uneori aceste entităţi sunt destul de eterogene) sau între diferitele întreprinderi ale aceluiaşi lanţ logistic. Dacă integrarea intra-organizaţională s-a ameliorat considerabil în ultimii ani cu ocazia revizuirii sistemelor informaţionale (revizuiri cauzate de trecerea la anul 2000, trecerea la euro, apariţia intranetului, adoptarea unui ERP), integrarea inter-organizaţională rămâne un punct slab al lanţului logistic.